Site Content
Pogorârea Sfântului Duh - Rusaliile
La zece zile dupa Înălțarea lui Hristos, respectiv la 50 de zile de la Învierea Sa, prăznuim Rusaliile - Pogorârea Sfântului Duh, cunoscută și sub denumirea de Cincizecime.
Se spune că atunci când s-au împlinit cincizeci de zile de la Înălțare, s-a auzit un tunet care a străbătut mulțimea adunată până la Ierusalim, iar Duhul Sfânt s-a văzut în chip de limbi de foc pogorând peste cei doisprezece apostoli și peste cei șaptezeci de ucenici.
Apostolii au început să vorbească în limbile tuturor neamurilor. Apostolul Petru a vorbit în mijlocul mulțimii și 3.000 de oameni s-au convertit la creștinism. Se crede că Cincizecimea este sărbătoarea întemeierii Bisericii Creștine, deoarece cei peste 3.000 de oameni au format prima comunitate creștină din Ierusalim.
În credinţa populară, Rusaliile sunt spiritele morţilor care, după ce au părăsit mormintele la Joimari şi au petrecut Paştile cu cei vii, refuză să se mai întoarcă în locurile lor de sub pământ şi încep să facă rele oamenilor. Pentru a le îmbuna, oamenii, care evitau să le spună Rusalii, le-au dat diferite nume: iele, zâne sau frumoase. Există superstiţia că aceste spirite stau pe lângă izvoare şi pot, prin cântecele și dansul lor, să ia minţile oamenilor şi să-i îmbolnăvească. Boala seamană, se spune în popor, cu o transă ce nu poate fi înlăturată decât de puterea dansului căluşarilor.
Oamenii cred că în zilele de Rusalii nu este bine să mergi la câmp, pentru că te prind şi te pedepsesc Ielele. De Rusalii, oamenii nu trebuie să intre în vie sau să meargă în locuri pustii, pentru că s-ar putea întâlni cu spiritele rele. În unele zone se spune că cine nu respectă sărbătoarea Rusaliilor, va fi pedepsit de Iele, care provoacă boala denumită popular „luat din Rusalii”. De asemenea, nu este bine să te cerţi cu cineva în ziua de Rusalii, pentru că vei fi „luat din Rusalii”. În Duminica Rusaliilor nu e bine să te urci în copaci sau în locuri înalte și nici să călătorești departe de casă. La poartă și în casă se pun flori, frunze de tei sau de nuc.
Ramurile de tei au o simbolistică aparte în această sărbătoare: se crede că teiul fereşte gospodăriile de grindină sau de duhurile rele ale zânelor.
Site Content
Moșii de Vară: Cei vii își arată grija pentru cei adormiți prin pomenirea lor la biserică
Moșii de vară, când are loc pomenirea celor adormiți, se prăznuiesc înainte de Sărbătoarea Pogorârii Sfântului Duh, cunoscută în popor drept Sărbătoarea Rusaliilor.
În această zi, în bisericile ortodoxe din toată țara se oficiază slujbe speciale de pomenire a „moșilor“ (adică a înaintașilor dintr-un neam), prilej cu care ne amintim de părinți, bunici, străbunici și pe cei de dinaintea lor, pe care nimeni nu îi mai poate pomeni. Slujbele de pomenire a celor răposați sau parastasele exprimă dragostea și grija viilor pentru sufletul celor dragi, trecuți la cele veșnice. Pomenirea morților se face și prin obiceiul oamenilor de a da de pomană, atât pentru sufletul mortului, cât și pentru propria bunăstare.
Obiceiuri de Moșii de Vară
Tradiţia spune că este bine ca mâncarea dată de pomană să fie caldă, pentru ca mirosul acesteia să îi sature pe cei trecuţi la viaţa veşnică. În Muntenia, masa de pomană caldă se mai numeşte „aburel” sau „aburi”. De obicei, gospodinele pregătesc pentru această sărbătoare bucatele preferate de ruda pe care o comemorează. Vasele de lut, special cumpărate pentru această ocazie, trebuie umplute cu mâncare şi băutură. Obiceiul de a împărţi vase din lut are drept scop reamintirea faptului că toţi oamenii sunt făcuţi din pământul în care îşi găsesc sălaş după moarte.
Se dau de pomană căni, iar toarta acestora se împodobeşte cu flori şi cireşe. De asemenea, cănile dăruite de pomană trebuie umplute cu vin, cu suc sau cu apă îndulcită cu miere.
Prima mâncare pregătită în această zi trebuie dată drept pomană semenilor nevoiaşi.
Pentru ca în grădina casei să rodească tot ce au semănat, gospodarii trebuie să dea de pomană ceapă verde şi usturoi.
Tradiţia spune că începând cu Joia Mare din Săptămâna Patimilor şi până la Rusalii, cerul, raiul şi iadul sunt deschise. În acest interval de 50 de zile, sufletele morţilor au călătorit libere prin locurile unde au trăit, iar acum acestea sunt triste, pentru că trebuie să se reîntoarcă în lumea de dincolo, părăsindu-i pe cei dragi.
Gospodinele care cinstesc, an de an, suita celor trei sărbători - Moşii de Vară, Rusaliile şi Sărbătoarea Sfintei Treimi vor fi mai sănătoase, sufleteşte şi trupeşte, în comparaţie cu suratele lor care nu împlinesc datinile strămoşeşti.
În Sâmbătă Morților, nu este bine să mergi seara la fântână sau să treci printr-o răscruce de drumuri, într-o zonă singuratică, pentru că pe acolo trec duhurile rele. Mai mult, pentru a nu avea nici un fel de probleme este bine să dormi în propria locuinţă.
Tot în această zi, femeile nu au voie să tricoteze sau să toarcă, pentru că toţi colacii daţi de pomană nu vor ajunge la cei pomeniţi, spune tradiţia.
Rugăciune pentru mântuirea celor adormiţi
Pomenește, Doamne, pe cei ce întru nădejdea învierii și a vieții celei ce va să fie au adormit, părinți și frați ai noștri și pe toți cei care întru dreapta credință s-au săvârșit, și iartă-le lor toate greșelile pe care cu cuvântul sau cu fapta sau cu gândul le-au săvârșit, și-i așază pe ei, Doamne, în locuri luminoase, în locuri de verdeață, în locuri de odihnă, de unde au fugit toată durerea, întristarea și suspinarea, și unde cercetarea Feței Tale veselește pe toți sfinții Tăi cei din veac.
Dăruiește-le lor și nouă Împărăția Ta și împărtășirea bunătăților Tale celor negrăite și veșnice și desfătarea vieții Tale celei nesfârșite și fericite.
Că Tu ești învierea și odihna adormiților robilor Tăi (numele), Hristoase, Dumnezeul nostru, și Ție slavă înălțăm, împreună și Celui fără de început al Tău Părinte și Preasfântului și Bunului și de viață făcătorului Tău Duh, acum și pururea și în vecii vecilor.
Cu sfinții odihnește, Hristoase, sufletele adormiților robilor Tăi, unde nu este durere, nici întristare, nici suspin, ci viață fără de sfârșit! Amin!
Sursa imaginii: DobrogeaTV
Site Content
Ziua Muncii de azi, sărbătoarea de Armindeni de odinioară
În cultura tradițională, la 1 mai, românii sărbătoreau Armindenul, un fel de zeitate cu origini păgâne, simbol al vegetației care proteja recoltele si animalele. În tradiția populară, acestei zile i se mai spune si „Ziua pelinului” sau „Ziua bețivilor”, pentru că oamenii se îndestulau cu vin roșu, amestecat cu pelin verde, considerându-se că în această zi se schimbă sângele.
Armindenul era sărbătorit pentru rodul pământului și al viei, pentru sănătatea și vigoarea oamenilor și a vitelor, pentru protecție împotriva fenomenelor extreme și a dăunătorilor. Se făceau petreceri la iarbă verde, unde se mânca miel, caș si se bea vin rosu cu pelin.
Sărbătoarea era respectată cu sfinţenie de viticultori care sperau că vinul va fi protejat de pelin şi nu va face floare.
Dimineaţa, oamenii se spală cu rouă (de sanatate). Tot dimineață, se împodobesc cu ramuri verzi stâlpii porților și ai caselor, dar și intrările în adăposturile vitelor, pentru ca oameni și animale, deopotrivă, să fie protejați de forțele distrugătoare ale spiritelor malefice. De asemenea, cu același scop, se punea pelin la masă, în aşternuturi şi în haine.
În trecut se credea că dacă în această zi plouă, şi în următoarele 40 de zile vor fi precipitaţii.
Este supranumită și sărbătoarea lui Ieremia, care aduce rodul și belșugul, dar se și plimbă prin holdele celor care nu țin această zi, cu un coș plin cu piatră, cu care va bate holdele acelora. Cine nu sărbătorește Armindenul nu are parte de bucate, de roade, de holde.
Se spune că în ajunul acestei zile, pentru ca viforul și grindina să nu se abată asupra satului, femeile nu lucrează nici în casă, nici pe câmp.
În tradiția rurală, armindenul era un copac curățat de crengi, adus de tinerii satului din pădure. Îl curățau de crengi, dar la vârf îi lăsau câteva, pe care le împodobeau cu spice de grâu. În satele noastre, creanga poartă numele de „Steag”, „Sânjor”, „Prepeleac”, „Armindean”, „Lemn” sau „Stâlpar”, este tăiată întotdeauna de un bărbat şi, potrivit etnologului Ion Ghinoiu, constituie „un substitut al zeului vegetaţiei, protector al vitelor, cailor şi holdelor semănate”. În unele zone, se ridică în mijlocul satului un copac sau o prăjină împodobită, amintind de cultul străvechi al arborilor totemici. Vorbim, de fapt, despre o reprezentare arhaică a unui prototip universal – „Pomul Vieţii”. I se mai spune și „Copacul lui Mai” sau „Arbore de Mai” și, prin confecționarea lui, omul are posibilitatea de a participarea la reînvierea vegetaţiei, a vieții și a lumii, scrie ziarulunirea.ro.
Ramura verde sau pomul curăţat, pus de 1 mai în faţa casei, se lasă până la seceriş, când se pune în focul cu care se coace pâinea din grâul cel nou.
Armindenul aminteste şi de prigonirea lui Iisus, crezându-se că, atunci când Irod a vrut să-l omoare pe regele vestit de magi, despre care credea că îi va amenința tronul, a pus câte o ramură verde la poarta de unde ar fi început măcelul în ziua următoare. Însă, a doua zi, au apărut ramuri verzi la toate casele, iar Irod n-a mai ştiut unde să-l caute pe Iisus.
Femeile și fetele, în această zi, cinstesc împreună. Cumpărau vin pe banii de argint de la gât, pe care i-au atârnat la 1 mărțișor pentru a fi frumoase. Se spunea că femeile ce nu cumpărau vin pe banii atârnați la gât vor fi urâte tot anul, crie alba24.ro.
Sursa imaginii: www.turismMaramures.ro
Site Content
22 aprilie - Ziua Pământului
Ziua Pământului se sărbătorește, în fiecare an, în data de 22 aprilie, adică atunci când s-a născut mișcarea pentru protejarea mediului înconjurător, în SUA.
Această zi a fost aleasă de senatorul american Gaylord Nelson, în anul 1970, pentru a atrage atenția asupra importanței protejării mediului și conservării naturii. În România, Ziua Pământului a fost marcată începând cu anul 1990.
În anul 2009, Organizația Națiunilor Unite a declarat ziua de 22 aprilie sărbătoare oficială a planetei Pământ și, în egală măsură, a expresiei comune și a dorinței tuturor de a construi o societate stabilă, pentru un viitor mai curat, mai verde și mai sigur pentru toate ființele care viețuiesc pe Terra.
În 2017, de Ziua Planetei Pământ, NASA a lansat un site unde oamenii pot „adopta” părți ale planetei.
Site-ul Romaniasalbatica.ro are și câteva sugestii despre cum se poate implica fiecare dintre noi. Iată:
Informează-te constant despre efectele acțiunilor și deciziilor tale asupra mediului și a resurselor pe care le oferă;
Evită risipa, refolosește obiectele sau inventează alte utilități pentru ele;
Implică-te activ în activitatea ONG-urilor pentru conservarea naturii;
Semnalează orice problemă legată de mediu, întrucât implicarea fiecăruia dintre noi poate ajuta la descoperirea mai rapidă a unor situații ce afectează negativ natura;
Informează-te constant și învață cât mai multe despre lumea naturală din jur pentru a înțelege mai bine importanța acesteia în viața ta de zi cu zi.
Site Content
Joia Albă sau Joia Rea din Săptămâna luminată, o zi de care, odinioară, oamenii se temeau
În Joia Albă din săptămâna Luminată, Joia Rea sau Joia Verde, nimeni nu trebuie să muncească
Cine muncește azi la câmp va avea o recoltă neîndestulătoare, distrusă de dăunători și va sărăci. Dacă nu respecți tradiția, vei aduce în casă necazuri, secetă și dăunători în grădină. Recoltele vor fi sufocate de iarbă și de buruieni, iar livezile nu vor da rod.
Nici muncile în gospodărie nu sunt permise. Femeile nu au voie să spele, să se apuce de curățenie sau să calce. Cine coase în Joia Rea va atrage asupra sa toate necazurile și blestemele.
În această zi trebuie să respecți cu sfințenie datinile pentru a nu atrage asupra ta și a casei tale mânia naturii: furtunile, vijeliile, grindina, fulgerele și tunetele.
Nu pleca la drum! Te vei rătăci!
În Joia Albă sau Joia Rea este bine să nu pleci la drum. În credința populară se spune că cine pleacă de acasă la drum lung se va rătăci, nu va ajunge la destinație, dar nici nu va mai găsi calea de întoarcere spre casă.
Joia Rea și ritualul morților
În acestă zi se practică un ritual al morților ce presupune să cari 44 de găleţi cu apă, să aprinzi 2 lumânări la toate cele 4 capete, iar apa astfel „sfinţită” să o verși apoi în fântâna din curte.
Paștele Țiganilor este prilej de petrecere în aer liber până în zori
Pentru rromii din România, Joia Albă este o zi specială. Ei sărbătoresc „Paștile țigănești”, o tradiție veche de șapte decenii, care reprezintă un prilej de revedere cu rudele din țară și din străinătate, care vin să asiste la acest eveniment. Nimeni nu muncește, ca să se țină la distanță toate relele, toți se îmbracă în straie noi și frumoase și se petrece până-n zori. În anumite comunități de rromi, încă se mai păstrează obiceiul farmecelor de legat cununii și furatul fetelor de către viitorii lor soți. Este și ziua împăcărilor, motiv pentru care acum Sfatul Bătrânilor mediază anumite conflicte dintre familii.
Site Content
Ziua Bibliotecarului din România, marcată la Biblioteca Județeană I.H.Rădulescu Dâmbovița
Vineri, 21 aprilie 2023, începând cu ora 12.30, Biblioteca Județeană „I. H. Rădulescu” Dâmbovița organizează un amplu program dedicat Zilei Bibliotecarului din România. Dintre activitățile gândite cu această ocazie, menționăm:
- Târgoviște – vatră de spiritualitate creștină a românilor / Victor Petrescu
Lansare de carte
- Carte bibliofilă din colecțiile bibliotecii județene
Vernisaj expoziție
- Toți suntem egali
Conferință pe tema incluziunii sociale
Site Content
Sărbătoarea Izvorul Tămăduirii, hram al Mănăstirii Nucet și Ziua Comunei Nucet
Ziua de 21 aprilie reprezintă data la care se sărbătorește anul acesta praznicul Izvorul Tămăduirii, dar și Ziua Comunei Nucet.
Localnicii și oficialitățile locale și județene sunt poftiți să participe la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea Nucet, să meargă apoi la Fântâna de Leac, unde va avea loc slujba de sfințire a Aghiasmei mici și să se bucure de un concert de muzică populară și lăutărească, ce va începe de la ora 12.
Despre Fântâna de leac din păduricea situată în apropierea mănăstirii Nucet, primarul comunei, doamna inginer Luisa Bărboiu, povestește: ”În pădurea Mănăstirii Nucet, era o fântână, în care copiii satului aruncau bănuți, fântână care a dispărut la o vreme. Prin 1985, un preot venit în satul nostru a început a căuta fântâna despre care auzise de la bătrânii satului și pe care gasind-o, prin săpături repetate, a redat-o comunității.
La aceasta fântână, care ulterior a fost pusă în valoare prin 2004, se sfințește apa de Izvorul Tămăduirii, Fântână de Leac!
Vă așteptăm în 21 aprilie să fiți alături de noi la Sfânta Liturghie și mai apoi la Sfințirea Aghiasmei Mici în pădure, la fântână. După care vă invităm să participati și la serbările ocazionate de Ziua Nucetului!”, a scris primarul Luisa Bărboiu pe Facebook.
În cadrul spectacolului folcloric pregătit cu ocazia Zilei Comunei, vor evolua Florentina Mîinea, Ileana Pavelescu și Loredana Dobrescu, artiști ai Ansamblului Chindia din cadrul Centrului Județean de Cultură Dâmbovița, dar și Taraful de la Vărbilău și Taraful Cleante împreună cu Diana Matei. Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Chindia, dirijată de Ionuț Dumitrescu. Pentru comunitatea nuceteană va fi o bucurie să îi revadă pe scenă pe junii dansatori populari de la Ansamblul „Cununa Nucetului”, coordinator Florin Ganga.
Mânăstirea Nucet, veche vatră de spiritualitate monahală, este ctitoria boierului Gherghina Pârcalab şi a soţiei sale, Neaga, din secolul al XV-lea, ridicată pe locul unui locaș de cult mai vechi, datând cel mai probabil din secolul al XIV-lea.
Site Content
La mulți ani de Florii! Aproape 1,5 milioane de români își aniversează onomastica
Aproape 1,5 milioane de persoane din România poartă nume de flori, potrivit informațiilor publicate de Ministerul Afacerilor Interne.
Dintre românii aniversaţi de Florii, aproximativ 630.000 sunt bărbaţi, iar peste 850.000 sunt femei.
Statisticile existente arată că majoritatea românilor care îşi sărbătoresc onomastica de Florii, respectiv 336.793 de persoane, poartă numele de Florin, alţi 145.673 se numesc Viorel, iar 54.749 – Florian.
Din totalul româncelor cu nume de flori, 145.020 se numesc Viorica, 128.844 – Florentina, 91.000 – Florica, 87.202 – Floarea şi 79.753 – Florina.
Dintre bărbaţi, 29.779 poartă numele Florea, 25.183 răspund la numele Florentin şi 13.925 se numesc Florinel. Tot printre bărbaţii români care îşi serbează duminică onomastica, se numără şi cei cu numele Trandafir – 2.418, Bujor – 1.550, Floricel – 928, Mărgărit – 699 şi Crin – 204.
În duminica Floriilor vor fi aniversate și românce cu nume mai rar întâlnite, precum Garofița – 2.972, Iris – 2.196, Anemona – 858, Micșunica – 626, Romanița – 533, Panseluța – 444 sau Crizantema – 303.
Mai sunt și alte nume exotice, împrumutate din alte țări, tot inspirate de flori și natură: Jasmina, Daphne, Yasmina, Yesenia, Zinnia, Vernon.
Welcome to informatiata!
Statisticienii dâmbovițeni, nemulțumiți de salarii
Salariații de la Direcția Județeană de Statistică Dâmbovița au decis, ieri, să adopte o formă de protest spontan, care s-a desfășurat între orele 10.30-11.30, cu încetarea activitații în acest interval de timp.
Angajații intenționează să continue protestul pe o perioadă nederminată, zilnic, timp de o oră, până cănd revendicările le vor fi soluționate.
Salariații au adoptat această formă de manifestare pentru a își exprima nemulțumirea față de politica de salarizare a statisticienilor.
Site Content
Medalii de aur, obținute de un dâmbovițean la Campionatul European al Polițiștilor
Agentul șef principal de poliție Amuza Cătălin s-a întors de la Campionatul European al Polițiștilor – „European Police & Fire Games" din Spania cu rezultate merituoase.
Acesta a obținut 4 medalii de aur la probele de 400 m, 800 m, 3000 m obstacole și 8 km cros, cu echipa României, precum și o medalie de bronz la individual cros 8 km.
Polițistul a fost întâmpinat la aeroport de o grupă din cadrul Serviciului pentru Acțiuni Speciale Dâmbovița, precum și de alți colegi.
Site Content
Se caută tinere talente iubitoare de folclor pentru Festivalul – Concurs Naţional „Ileana Sărăroiu”
Pentru a aduce omagiul binemeritat vieţii şi carierei celei care a fost Ileana Sărăroiu, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, prin Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, duce mai departe tradiţia organizării festivalului care poartă numele interpretei.
Ediţia a X-a a Festivalului – Concurs Naţional „Ileana Sărăroiu” se va desfăşura în perioada 15 – 17 noiembrie 2023, în municipiul Târgoviște. Evenimentul îşi propune să descopere tinere talente iubitoare de folclor şi dornice de a se afirma în peisajul muzicii populare româneşti.
Concursul cuprinde secţiunea solişti vocali, la care se pot înscrie interpreţi cu vârsta cuprinsă între 15 şi 30 de ani.
Pentru înscrierea în concurs, concurenţii vor trimite pe adresa de e-mail a Centrului Judeţean de Cultură Dâmboviţa: strategii@cjcd.ro, până la data de 23 octombrie 2023, următoarele documente:
fișa de participare (conform modelului anexat mai jos);
copia actului de identitate;
acordul privind prelucrarea datelor personale (conform modelului anexat mai jos);
declaraţie pe propria răspundere că nu sunt angajaţi (cu carte de muncă) ai vreunui ansamblu artistic profesionist;
partitura cântecului ritmat cu care se prezintă în concurs (linia melodică - melodia în întregime şi cifrajul armonic în tonalitatea în care se cântă);
materiale video pentru preselecție;
dovada efectuării plății taxei de înscriere la concurs.
Documentele incomplete duc la excluderea concurenţilor din preselecţie.
Taxa de înscriere la concurs este de 65 lei şi va fi achitată în contul Centrului Județean de Cultură Dâmbovița: RO30TREZ27121G365000XXXX, deschis la Trezoreria Municipiului Târgoviște, CUI 26955672. Concurenții vor face dovada efectuării plății taxei de înscriere la concurs atașând documentelor trimise copia scanată a O.P-ului sau a documentului de transfer bancar.
Câştigătorii trofeului ediţiilor anterioare nu se mai pot înscrie la concurs.
Pentru realizarea preselecției, fiecare concurent va transmite un material filmat către organizatori. Concurenții vor realiza înregistrări video în care apar interpretând a capella cele două piese cu care s-au înscris în concurs.
Înainte de a începe interpretarea cântecului, concurenții trebuie să menționeze verbal, pe înregistrarea video: numele și prenumele; vârsta; localitatea de domiciliu; titlul cântecului pe care îl va interpreta; numele solistului vocal din repertoriul căruia provine cântecul, faptul că piesa este înregistrată pentru Concursul „Ileana Sărăroiu”, ediția a X-a, 2023.
Pentru înregistrare, cântecele trebuie interpretate live, iar materialul înregistrat trebuie să aibă o calitate corespunzătoare. Filmările trebuie să fie neîntrerupte, să nu aibă sunetul și imaginea modificate, pentru a putea fi evaluate corect. Se acceptă înregistrările video realizate cu telefonul mobil sau cu alte dispozitive de înregistrare audio-video. Nu este obligatoriu, însă este de preferat ca în materialul filmat participanții la preselecție să apară îmbrăcați în costum popular adecvat zonei pe care o reprezintă.
Fiecare participant va prezenta în concurs două melodii: o doină sau o baladă (fără acompaniament, reprezentativă pentru zona din care provine) şi un cântec cu acompaniament orchestral, cu acelaşi specific etnofolcloric (piese culese ori repertoriu personal) sau o piesă din repertoriul Ilenei Sărăroiu.
Acompaniamentul muzical va fi asigurat de Orchestra Populară „Chindia” a Centrului Județean de Cultură Dâmbovița. Timpul maxim alocat fiecărui concurent este de 8 minute.
În cazul în care la preselecții se vor prezenta mai mulți concurenți cu aceeași piesă din repertoriulul Ilenei Sărăroiu, concurenții vor fi rugați să stabilească împreună cu juriul o altă piesă cu care să se prezinte în concurs.
Pentru asigurarea unei participări valoroase în concurs, va avea loc o preselecţie a interpreţilor. Aceasta se va realiza prin analizarea de către juriul concursului a unor materiale filmate realizate de concurenți și transmise către organizatori conform acestui regulament.
Evaluarea materialelor filmate primite de la concurenți și preselecția se vor efectua în data de 24 octombrie 2023. Evaluarea concurenților va fi realizată de către un juriu alcătuit din cinci membri, specialiști în domeniul muzical. La etapa de preselecție nu se admit contestații.
Rezultatele vor fi anunțate public miercuri, 25 octombrie 2023, prin afișare pe site-ul Centrului Județean de Cultură Dâmbovița www.cjcd.ro și pe pagina de Facebook a acestuia.
Desfăşurarea festivalului-concurs
În data de 15 noiembrie 2023 vor avea loc repetițiile pentru concurs.
Concursul se va desfăşura în ziua de joi, 16 noiembrie 2023.
Vineri, 17 noiembrie 2023, va avea loc concertul de gală al laureaţilor.
Ordinea intrării în concurs va fi stabilită de către organizatori, ţinându-se cont de reprezentarea diversificată şi echilibrată a zonelor folclorice ale ţării.
În timpul reprezentaţiei artistice, concurenţii vor purta costumul autentic al zonei pe care o reprezintă.
Concurenţii vor respecta precizările organizatorilor cu privire la programul de repetiţii, intrarea în concurs şi alte activităţi care fac parte din programul festivalului. Prezenţa la repetiţiile preliminare este obligatorie. Orice abatere de la acest program duce la descalificarea automată a concurentului.
Juriul concursului
Juriul concursului va fi alcătuit din personalităţi de seamă din domeniul cercetării şi interpretării folclorului românesc, din specialişti de prestigiu ai instituţiilor de profil din ţară.
Clasificarea interpreţilor participanţi la concurs se va face ţinându-se seama de calitatea interpretării, de autenticitatea şi valoarea artistică a pieselor, de ţinuta scenică, de frumuseţea şi autenticitatea costumului popular al interpretului.
Premiile concursului
Concurenţilor li se vor acorda diplome de participare şi alte însemne ale festivalului-concurs.
Juriul concursului va lua în calcul posibilitatea acordării următoarelor premii:
Trofeul festivalului – 5.000 lei
Premiul I – 4.000 lei
Premiul al II-lea – 3.000 lei
Premiul al III-lea – 2.000 lei
Premiul special al Consiliului Judeţean Dâmboviţa – 1.000 lei
Sumele corespunzătoare premiilor sunt impozabile conform legislaţiei române în vigoare la data acordării acestora. Organizatorii se obligă să reţină şi să vireze impozitele datorate către bugetul de stat de beneficiarii premiilor. Plata premiilor se face prin virament bancar.
Hotărârea juriului este irevocabilă.
Organizare
Cheltuielile de cazare și masă pentru candidaţii admişi în concurs, pe perioada 15 - 17 noiembrie 2023, vor fi suportate de organizatori.
Cheltuielile de transport vor fi suportate de către concurenţi.
Însoţitorii nu beneficiază de masă şi cazare, costurile fiind suportate de fiecare în parte. Aceştia vor fi îndrumaţi către locaţii convenabile.
Alte condiții
Organizatorii își alocă dreptul de a aduce modificări regulamentului și condițiilor de desfășurare a festivalului în funcție de legislația în vigoare.
Orice modificări ale Regulamentului impuse de situații independente de organizator vor fi comunicate în timp util pe site‐ul organizatorilor.
Pe 25 septembrie 1936 s-a născut Ileana Sărăroiu, cea care avea să rămână alături de Maria Lătăreţu, Maria Tănase şi Ioana Radu în galeria selectă a marilor interprete de muzică populară românească.
A copilărit în localitatea Valea Voievozilor, într-o familie săracă, iar la vârsta de 11 ani, urca pe scena căminului cultural din satul natal, urmând ca apoi să cânte şi la Casa Culturală din Târgovişte.
După absolvirea Şcolii Populare de Artă din Târgovişte, Ileana Sărăroiu a plecat la Bucureşti, unde a cunoscut succesul cântând în diverse ansambluri, devenind apoi cunoscută în toată ţara.
Dăruirea totală, personalitatea uluitoare şi tehnica vocală de excepţie, i-au permis artistei să abordeze genuri muzicale diverse: romanţe, cântece populare, cântece de petrecere şi muzică uşoară.
Site Content
Noul an universitar se deschide luni, 2 octombrie, la Universitatea „Valahia” din Târgoviște
Universitatea „Valahia” din Târgoviște organizează festivitatea de deschidere a noului an universitar, luni, 2 octombrie 2023, începând cu ora 12.00, în scuarul din fața Corpului A al Campusului universitar.
Universitatea Valahia din Târgoviște are în structura sa actuală 10 facultăți (licență – 3 sau 4 ani), 35 de specializări universitare, studii de masterat și doctorat, pregătirea și perfecționarea personalului didactic și învățământul deschis la distanță.
În prezent, la toate formele de învățământ, studiază aproximativ 7.500 de studenți sub îndrumarea competentă a 330 de cadre didactice, organizate în departamente academice, beneficiind de o bază materială corespunzătoare.
Pe lângă activitatea didactică și de cercetare științifică, Universitatea Valahia din Târgoviște cuprinde în structura sa centre de formare continuă în concordanță cu cerințele mediului social-economic în cadrul căruia funcționează.
Instituția noastră oferă condiții sociale corespunzătoare (cămine, cantine, club, baze sportive, etc.), iar în prezent se află în construcție noul campus universitar care va completa baza materială proprie.
Universitatea Valahia din Targoviste dispune de 6 camine studentesti, asigurând un număr de peste 1000 de locuri de cazare cu standard de confort ridicat (3 stele).
Site Content
Peştera Ialomiţei trece la programul de iarnă de la 1 octombrie 2023
De la 1 octombrie 2023, Peştera Ialomiţei îşi modifică programul de vizitare, urmând să fie deschisă în intervalul orar 9:00 - 16:00. Zilele de vizitare rămân aceleași - de luni până duminică. Prețul unui bilet este de 15 lei pentru adulți și de 8 lei pentru elevi, studenți și pensionari.
Peştera Ialomiţei este situată în localitatea Moroeni, judetul Dâmboviţa, pe versantul drept al Cheilor Ialomiţei, scobită în calcarele jurasice ale Muntelui Bătrâna, la o altitudine de 1.660 m. Numele ei vine de la râul Ialomiţa, care izvorăşte la 10 km distanţă, din circul glaciar numit Obârşia Ialomiţei, situată sub Vârful Găvanele (2.479 m), aflat la 600 m de Vârful Omu şi la o distanţă mai mică de Vârful Ocolit, numit şi Bucura Dumbravă.
Încărcătura deosebită a acestor locuri i-a atras de-a lungul timpului atât pe daci, cât şi pe primii creştini, călugării, care căutau să se izoleze de oameni şi să găsească un loc de rugăciune departe de zgomotul lumii. Se spune că în Peştera Ialomiţei a poposit şi Apostolul Andrei, unul dintre cei doisprezece apostoli ai lui Iisus Hristos, cel trimis să creştineze populațiile de la nord de Dunăre.
Peştera Ialomiţei se întinde pe o suprafață de 1.128 m, dintre care doar 480 m sunt accesibili şi amenajaţi pentru vizitare. Temperatura în peşteră oscilează între 5 şi 6 grade. Umiditatea este destul de mare, între 85 şi 100%.
Site Content
Noutăți la Zilele Cetății Târgoviște: show aviatic, zboruri cu balon ancorat, concerte speciale
Conducerea Primăriei Municipiului Târgoviște a făcut public programul Zilelor Cetății Târgoviște din perioada 8-10 septembrie. Pe lângă evenimentele cu care ne-am obișnuit de câțiva ani buni, anul acesta, municipalitatea a pregătit câteva noutăți spectaculoase.
Înaintea celor trei zile de sărbătoare de anul acesta, în perioada 4 – 7 septembrie, la Complexul Turistic de Natație, va avea loc, în fiecare seară, între 18:00 și 20:30, Campionatul de fotbal între cartiere – ,,Cupa Cartierelor Târgoviște’’ – faze preliminare.
Program Zilele Cetății Târgoviște 8 septembrie
Scuarul Primăriei
10:00 – 21:00 –Salonul Editorial „Ion Heliade Rădulescu”- organizat de Biblioteca
Județeană Dâmbovița
11:00 – 18:00 – Târg de anticariat, expoziție de fotografie, Stand Expozițional de promovare a obiectivelor turistice din Municipiul Târgoviște, Stand Expozițional al echipelor de robotică Phantom și UnderConstruction, de la Colegiul Național ,,Constantin Carabella” din Târgoviște
Centrul Vechi (Școala Populară de Arte)
11:00 – 18:00 – Expoziție cu proiecte de arhitectură din cadrul Anualei OM 2021 – realizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala Muntenia Vest
Evenimente oficiale
10:00 – 12:00 Participare la Sfânta Liturghie – Catedrala Mitropolitană din Târgoviște
12:00 – 12:30 Procesiune Traseu: Mitropolia Târgoviște-Bulevardul Mircea cel Bătrân-Calea Domnească-Curtea Domnească
12:30 Ședința festivă a Consiliului Local Municipal Târgoviște – Complexul Muzeal Curtea Domnească – Ruine
Parcul Chindiei (Zona Ruine)
10:00 – 22:00 – Târgul meșterilor populari
20:30 – 22:00 – Concert extraordinar susținut de HORIA BRENCIU & HB ORCHESTRA
Teatrul Municipal Tony Bulandra
17:00 – Concert ,,In memoriam Eduard Caudella„, eveniment conex desfășurat sub egida Festivalului Internațional ,,George Enescu”, 2023, susținut de Orchestra Simfonica de Tineret ,,Andante”, Dirijor: Tiberiu Dragoş Oprea, Solist vioara: Yasmina Elena Militaru, Solist violoncel: Octavian Lup (laureat al Concursului International ,,George Enescu”), Solist pian: Sarah-Alexandra Nidelcu, concert in cadrul Zilelor Cetății 2023, realizat în parteneriat cu Asociația SonoArt şi ARTEXIM – organizatorul Festivalului International ,,George Enescu”
Cinema Independența
11:00 – Film pentru copii – Regele Leu (intrarea gratuită pentru copii)
Grădina Zoologică
10:00 -14:00 – Tur organizat al copiilor în incinta grădinii zoologice, hrănirea animalelor domestice, jocuri distractive, desene cu creta pe asfalt, înmânare diplome de participare
Clubul Pensionarilor
11:00 – 13:00 – Concurs de table – Concurenții: beneficiarii clubului
Muzeul Casa Romanței
18:00 – Concert ”Tinerețea Romanței” – realizat de artista Alina Mavrodin Vasiliu
Complexul Turistic de Natație
18:00- 19:30 – Campionatul de fotbal între cartiere– ,,Cupa Cartierelor Târgoviște’’
Baza de tenis V.I.Palas și Baza sportivă Vascony
09:00-22:00- Turneu de tenis ,,Cupa Zilele Cetății”
Program Zilele Cetății Târgoviște 09 septembrie
Scuarul Primăriei
10:00 – 21:00 –Salonul Editorial „Ion Heliade Rădulescu”- organizat de Biblioteca Județeană Dâmbovița – moment festiv
11:00 – 18:00 – Târg de anticariat, expoziție de fotografie, Stand Expozițional de promovare a obiectivelor turistice din Municipiul Târgoviște, Stand Expozițional al echipelor de robotică Phantom și UnderConstruction, de la Colegiul Național ,,Constantin Carabella” din Târgoviște
Centrul Vechi (Școala Populară de Arte)
11:00 – 18:00 – Expoziție cu proiecte de arhitectură din cadrul Anualei OM 2021 – realizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala Muntenia Vest
Parcul Chindiei (Zona Ruine)
10:00 – 22:00 – Târgul meșterilor populari
10:00 – 13:00 – Evenimente artistice pentru cei mici: Spectacol de teatru – ”Garoafele lui Trandafir”, concert afro cu trupa FOLI Jr., spectacol de dans al minorităților din municipiu, clovni și păpuși gigant
19:30 –22:30 – Concert rock susținut de formațiile TROOPER și LOVEBITE
Stadionul Eugen Popescu
18:00 – 18:30 – Spectacol de percuție susținut de trupa Barbarossa
18:30 – 19:15 – Show aviatic susținut de Aeroclubul României
Cinema Independența
11:00 – Premierea cuplurilor care împlinesc 50 de ani de căsătorie
15:00 – Film pentru copii – Clifford: marele câine roșu (intrarea gratuită pentru copii)
Grădina Zoologică
11:00 -12:00 – Tur organizat al copiilor în incinta grădinii zoologice, hrănirea animalelor domestice, jocuri distractive, desene cu creta pe asfalt, înmânare diplome de participare
Clubul Pensionarilor
11:00 – 13:00 – Concurs de rummy – Concurenții: beneficiarii clubului
Complexul Turistic de Natație
17:00 – Ancorare balon cu aer cald
18:00- 19:30 – Campionatul de fotbal între cartiere– ,,Cupa Cartierelor Târgoviște’’
Baza de tenis V.I.Palas și Baza sportivă Vascony
09:00-22:00- Turneu de tenis ,,Cupa Zilele Cetății”
Program Zilele Cetății Târgoviște 10 septembrie
Scuarul Primăriei
10:00 – 21:00 –Salonul Editorial „Ion Heliade Rădulescu”- organizat de Biblioteca Județeană Dâmbovița
11:00 – 18:00 – Târg de anticariat, expoziție de fotografie, Stand Expozițional de promovare a obiectivelor turistice din Municipiul Târgoviște, Stand Expozițional al echipelor de robotică Phantom și UnderConstruction, de la Colegiul Național ,,Constantin Carabella” din Târgoviște
Centrul Vechi (Școala Populară de Arte)
11:00 – 18:00 – Expoziție cu proiecte de arhitectură din cadrul Anualei OM 2021 – realizată de Ordinul Arhitecților din România, filiala Muntenia Vest
Parcul Chindiei (Zona Ruine)
10:00 – 22:00 – Târgul meșterilor populari
10:00 – 13:00 – Evenimente artistice pentru cei mici: Spectacol de dans – susținut de Școala de dans Daniela Rotary, Școala de dans Dana Gym, spectacol de teatru ”Cei trei purceluși”- susținut de ateliere pictură pe față, clovni și păpuși gigant
19:30 – 22:30 – Concert extraordinar susținut de artiștii LOREDANA, NICOLE CHERRY, DORIAN POPA
22:30 – Show lasere și foc de artificii
Cinema Independența
11:00 – Film pentru copii – Regele Leu (intrarea gratuită pentru copii)
Grădina Zoologică
10:00 -14:00 – Tur organizat în incinta grădinii zoologice, hrănirea animalelor domestice, jocuri distractive, desene cu creta pe asfalt, înmânare diplome de participare
Clubul Pensionarilor
11:00 – 13:00 – Concurs de gastronomie – Concurenții: beneficiarii clubului
Complexul Turistic de Natație
16:30 – Campionatul de fotbal între cartiere– ,,Cupa Cartierelor Târgoviște’’ – finale
18:30 – Meciul vedetelor: Echipa Consiliului Local Municipal Târgoviște vs Echipa antreprenorilor târgovișteni
Baza de tenis V.I.Palas și Baza sportivă Vascony
09:00-22:00- Turneu de tenis ,,Cupa Zilele Cetății”
Site Content
După dezvăluirile făcute de ziarul Puterea.ro, Arhiepiscopia Târgoviștei vine cu precizări
După dezvăluirile făcute de ziarul Puterea, Arhiepiscopia Târgoviștei vine cu precizări.
Totul a început după ce Patriarhul Daniel a retras o distincție acordată unui preot-mason, Cătălin Tohăneanu, slujitor la mănăstirea Bâldana din județul Dâmbovița, după ce s-a aflat că acesta este ”Mare Secretar” al Marii Loje Naționale a României. În context, ziarul Puterea a facut dezvăluirea că și preotul vicar Adrian Ghibanu, mâna dreaptă a Înalt Preasfințitului Nifon face parte din Masonerie.
Evident, Arhiepiscopia Târgoviștei a dat rapid replica și a precizat că, pentru a nu prejudicia imaginea Patriarhiei Române și a Arhiepiscopiei Târgoviștei, preotul Tohăneanu s-a suspendat din slujirea clericală si că preotul vicar eparhial Ghibanu nu a făcut parte vreodată și nici nu face parte din Asociația “Marea Lojă Națională din România”.
Să spunem că, în 1937, BOR a condamnat oficial masoneria si că de atunci incoace nu si-a retras condamnarea. Sfantul Sinod întrunit atunci preciza că Biserica osândește Francmasoneria ca doctrină, ca organizație și ca metodă de lucru ocultă din mai multe motive, 7 la numar, dintre care al șaselea spune așa: ”Francmasoneria este un ferment de continuă și subversivă subminare a ordinei sociale prin aceea că își face din funcționarii Statului, din ofițeri, unelte subordonate altei autorități pământești decât aceleia care reprezintă ordinea stabilită vizibil. Îi face unelte în mâna unor factori neștiuți încă nici de ei, având să lupte pentru idei și scopuri politice ce nu le cunosc. E o luptă nesinceră, pe la spate; niciodată nu există siguranță în viața Statului și în ordinea stabilită. E o luptă ce ia în sprijinul ei minciuna și întunerecul. Împotriva jurământului creștinesc pe care acei functionari l-au prestat Statului, ei dau un jurământ păgânesc.”
Site Content
Un târgoviștean ia argintul la Olimpiada Internațională de Matematică. România, a patra în lume
Târgovișteanul Radu – Andrei Lecoiu, elev în clasa a XII-a la Liceul Internațional de Informatică din București, a obținut medalia de argint la Olimpiada Internațională de Matematică 2023 (IMO 2023). La IMO 2022 a obținut tot argint, iar în 2021 – medalie de bronz.
Elevii olimpici români au reușit să câștige 5 medalii de aur și una de argint la Olimpiada Internațională de Matematică 2023 din Japonia, aducând România pe locul 1 în Europa și pe locul 4 în lume, după China, Statele Unite și Coreea de Sud, potrivit rezultatelor confirmate marți după-amiază, 11 iulie, pentru Edupedu.ro, de către profesorii implicați în pregătirea lotului. Doar un singur elev al lotului provine de la un liceu de stat.
Potrivit edupedu.ro, olimpicii români au bătut recordul de 194 de puncte în total de anul trecut, adunând 208 puncte anul acesta, stabilind astfel cel mai mare punctaj al lotului român de olimpici la matematică din 1995 încoace, când au fost înregistrate 230 de puncte. În 1999, România s-a clasat însă pe locul 4 la nivel internațional, cu 173 de puncte. Amintim că în 1996 România a obținut locul I la nivel mondial la Olimpiada Internațională de Matematică, cu 187 de puncte.
Lotul olimpic de matematică al României este coordonat de profesorii Cătălin-Liviu Gherghe de la Facultatea de Matematică și Informatică a Universității din București și Mihai Chiș de la Universitatea de Vest din Timișoara.
Site Content
Octavian are nevoie de sprijinul nostru ca să treacă peste cel mai greu examen al vieții lui
Are 19 ani. Trebuia să își dea Bacalaureatul și examenul de admitere la facultate. Ziua de 1 iunie i-a răsturnat dramatic planurile: în urma unui accident de circulație, Octavian-Ștefan a ajuns pe un pat de spital. A stat în comă indusă 20 de zile, iar după aceea, a rămas tot în comă (dar nu indusă), având leziuni cerebrale profunde care necesită tratamente de specialitate și multă recuperare.
Mama lui a făcut un apel plin de durere, dar și de speranță: „Îmi este foarte greu să vă spun, dar viața lui depinde de ajutorul fiecăruia dintre noi. Tratamentele și recuperarea pe care trebuie să le facă sunt foarte costisitoare, dar fără ele, Octavian nu are nicio șansă la viață.
Ca mamă, vă rog să înțelegeți durerea prin care trec și să nu rămâneți indiferenți, ajutându-ne cu orice sumă de bani pe care puteți să ne-o oferiți, chiar și cu distribuirea anunțului pentru ca Octavian sa rămână în viață, alături de noi.
Vă mulțumesc din suflet, și am să mă rog ca Dumnezeu să vă răsplătească înzecit pentru ajutorul oferit!
Banii se pot dona în contul meu (al mamei) pe numele GABRIELA NISTOR
Cont în lei: RO28BTRL01601201F51131XX
Cont în euro: RO60BTRLEURCRT00F5113101
Site Content
Ce a descoperit OMV Petrom lângă Târgoviște
OMV Petrom a anunțat că a descoperit noi resurse de țiței și gaze naturale în Oltenia și în Muntenia.
În perimetrul de explorare Târgoviște au fost identificate resurse de țiței în cantitate estimată de 6 milioane BEP. Lucrările de testare au avut loc în aprilie 2023.
Cea mai mare descoperire de țiței a OMV Petrom din ultimele decenii a fost în perimetrul de explorare Verguleasa, din județul Olt. Acolo au fost identificate resurse de țiței care se ridică la aproximativ 20 de milioane BEP. „Descoperirea se afla în proximitatea unei alte zone de exploatare, ceea ce oferă sinergii care vor contribui la începerea mai rapida a producției”, menționează compania.
O altă exploatare a fost descoperită în perimetrul Târgu Jiu, unde au fost identificate resurse de gaze naturale de 7 milioane BEP, echivalentul a aproape o treime din producția de gaze naturale a României din 2022. O a doua sondă este deja planificată pentru anul viitor, iar pregătirile pentru conectare sunt în curs de execuție.
Cumulat, descoperirile se ridică la peste 30 milioane BEP (baril echivalent petrol - o unitate de măsură care permite estimarea energiei electrice care se poate obține prin arderea acelor resurse), echivalentul a trei pătrimi din producția realizată de OMV Petrom în anul 2022, informează compania într-un comunicat de presă.
Să ne reamintim că, începând cu luna februarie, în județul Gorj au avut loc mai multe cutremure, cu epicentrul aproape de Târgu Jiu, adică în zona pe care acum OMV o indică drept plină de zăcăminte de gaze naturale. În lumea presei și a politicii românești au existat voci care au spus că acele cutremure au fost provocate de lucrările de prospectare efectuate de OMV.
sport
Tabără de iarnă și cantonament de arte marțiale la Poiana Brașov
Asociația Club Sportiv Marin Marius Mihai Arte Marțiale Târgoviște organizează și anul acesta un cantonament special, în perioada 22-24 decembrie, la Poiana Brașov.
Participanții vor avea ocazia să se antreneze alături de multiplii campioni naționali, europeni și mondiali ai clubului. Este vorba despre antrenorul Marius Mihai Marin - 4 Dan Kickboxing 3 Duan Wushu Kung Fu și cei trei fii, Ovidiu, Mihai și Gabriel – toți, centură neagră 1 Duan WUSHU Kung Fu.
Pe lângă sesiunile de pregătire sportivă, din program vor face parte drumeții, jocuri, concursuri distractive și voie bună. Pentru că o alimentație sănătoasă reprezintă un factor important în obținerea succesului unui sportiv, mâncarea va fi pregătită de către un bucătar experimentat, care va asigura o hrană echilibrată, gătită cu simț de răspundere.
O noutate o reprezintă faptul că, la cerere, părinții pot participa alături de copii la acest cantonament, iar la final, toți, părinți și copii, vor primi diplome de participare.
Înscrierile care se vor face până în data de 30 noiembrie vor beneficia de o reducere de 50 %. Pentru mai multe detalii, aveți la dispoziție numărul de telefon 0728393649.
Site Content
9 martie - Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989
Din 2012, în data de 9 martie, se marchează în România Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989.
Comemorarea acestora în ziua Sfinților 40 de Mucenici a fost stabilită de Parlamentul României prin Legea 247/05.12.2011.
În majoritatea eparhiilor se oficiază astăzi slujbe de pomenire a celor care au pătimit în timpul regimului comunist ateu, apărând credinţa în Dumnezeu şi demnitatea poporului român.
Printre cei pomeniți se numără ierarhi, profesori de teologie, studenți, monahi, intelectuali creștini și peste 1.800 de preoți ortodocși, care au fost anchetați și arestați, aruncați în închisori, trimiși să lucreze la Canalul Dunăre-Marea Neagră, câțiva chiar deportați în Siberia pentru acuzații nefondate, din cauză că erau considerați periculoși pentru noul regim politic de stat.
Între sutele de mii de deținuți politici s-au numărat oameni ca Mircea Vulcănescu, Petre Țuțea, Valeriu Gafencu, Iustin Pârvu, Gheorghe Arsenescu, Ernest Bernea, Arsenie Boca, Iuliu Maniu, Corneliu Coposu, Liviu Brânzaș, Tache Rodas, Elisabeta Rizea, Arsenie Papacioc, Aspazia Oțel Petrescu, Nicolae Steinhardt, Nicolae Purcărea și mulți alții. Indiferent de ideile și doctrinele politice susținute, toți au avut în comun puternice convingeri anticomuniste. În închisori, în minele de uraniu sau la Canal, au avut de îndurat dureri fizice și chinuri sufletești greu de imaginat.
Cu ocazia acestei zile, premierul Nicolae Ciucă a postat un mesaj de omagiere a deținuților politici anticomuniști:
"Pe 9 martie marcăm Ziua Deţinuţilor Politici Anticomunişti din perioada dictaturii instalate la 6 martie 1945. Este un moment în care cinstim memoria celor care s-au opus unui regim criminal şi odios şi care au pus libertatea ţării mai presus de libertatea lor personală. Cunoaşterea trecutului este necesară pentru a nu mai repeta aceleaşi greşeli şi pentru a putea avea un viitor în libertate şi democraţie. De aceea, susţin studierea aprofundată a ororilor comunismului, a crimelor făcute de aparatul de opresiune, a suferinţelor îndurate de cei care au trecut prin gulagul românesc. Generaţiile viitoare trebuie să ştie adevărul despre suferinţele acestui popor greu încercat. Aducem astăzi un omagiu tuturor celor care au ţinut vie în România flacăra democraţiei şi dorinţa de libertate!", a afirmat Nicolae Ciucă, joi, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
