Site Content

Rezultatele la Evaluarea Nationala au fost publicate în această dimineață. În judeţul Dâmboviţa, unde lucrările scrise ale absolvenţilor de clasa a VIII-a au fost evaluate digitalizat în cadrul programului-pilot derulat de Ministerul Educaţiei, 69,2% din participanti au obtinut medii mai mari sau egale cu 5. Procentul este mai mic decat cel de anul trecut, de 76,6%. 

Doar două medii de 10 s-au înregistrat în Dâmbovița și au fost obținute de elevi de la Școala Generală Serban Cioculescu Găești și de la Scoala Gimnazială Coresi Târgoviște. Este interesant că în top 10 medii generale, se regăsesc doar 4 instituții școlare din Târgoviște: Școala Coresi, de două ori, Școala nr. 2 Alexandru Brătescu Voinești și Colegiul Național „Constantin Cantacuzino”. Podiumul este dominat de Găești, cu o medie de 10 si cu una de 9,97, obținută de un elev de la Colegiul Național Vladimir Streinu. 

Rata de participare în județul Dâmbovița a fost de 94%, ușor sub media națională de 95,3%.

La nivel național, 76,2% din elevi au obţinut medii peste 5, procent mai mic decât în 2021 şi 2022. Au fost înregistrate 429 de medii de 10, comparativ cu 221 – anul trecut şi 132 în 2021. 

429 de absolvenţi de gimnaziu au încheiat examenul cu media 10, faţă de 221 – anul trecut, respectiv 132 în anul 2021.

La proba de Limba şi literatura română, 77,4% (rezultate anterioare: 83,9% - 2021, 85,9% - 2022) au obţinut note mai mari sau egale cu 5, iar 1.454 de elevi au fost notaţi cu 10 (zece).

La proba de Matematică, 75,4% (67,4% - 2021, 77,5% - 2022) au primit note mai mari sau egale cu 5.

Numărul notelor de 10: 3.066.

Trei elevi au fost eliminaţi din cauza unor tentative de fraudă. Lucrările acestora au primit nota 1. 

Elevii nemulțumiți de rezultatele obținute pot depune contestații la centrele de examen sau le transmit electronic, în zilele de 28 iunie (în intervalul orar 16:00 – 19:00) și 29 iunie (în intervalul orar 8:00 – 12:00). 

Notele elevilor la Evaluarea Națională 2023 sunt anonimizate, astfel că fiecare absolvent de clasa a VIII-a trebuie să introducă în platforma evaluare.edu.ro codul primit de la școală, pentru a vedea notele pe care le-a obținut la examene. 

Media de la Evaluarea Națională este 100% media de admitere la liceu, pentru prima dată după 20 de ani. 

Elevii de clasa a VIII-a vor completa opțiunile în fișele de înscriere la liceu în prezența părintelui și a dirigintelui, în perioada 6-7 și 10-17 iulie 2023, potrivit calendarului Admiterii la liceu 2023. 

Aplicația Visit Dambovita poate fi descărcată gratuit în aplicațiile mobile App Store și Google Play.

Turiștii care vor să încerce experiențe inedite în județul Dâmbovița își pot planifica un adevărat circuit prin intermediul aplicației. Aceasta oferă informații prețioase, aflate la îndemână într-un singur loc, despre obiective și trasee turistice, lăcașuri de cult, parcuri și rezervații naturale, spectacole, evenimente, târguri și tradiții, muzee, locuri de cazare, restaurante, personalități ale județului, gastronomie, servicii publice.

Aplicația Visit Dambovita poate fi descărcată de aici:

App Store: https://apps.apple.com/…/visit-d%C3…/id6444185557…

Google Play: https://play.google.com/store/apps/details…

Ziarul Libertatea a dezvăluit că șapte filiale județene ale Autorității Electorale Permanente au, de doi ani, soferi angajați, chiar dacă instituția nu are mașini în acele județe. Salariul unui șofer este între 3.000 și 4.000 de lei net, în funcție de vechime. Printre cele șapte filiale se numără și cea din Dâmbovița.

Toni Greblă, președintele Autorității Electorale Permanente, a declarat pentru Libertatea: „După venirea mea la conducerea AEP, am constatat că unele lucruri nu erau în regulă. Am constatat că șapte direcții județene aveau încadrați șoferi, dar nu au avut, de la reorganizare, acum aproape doi ani, niciodată mașini”.

Reporterii de la Libertatea au sondat mai departe si au aflat de la surse din AEP că „fosta conducere a decis să reîmpartă mașinile și le-a luat din anumite direcții județene și le-a dat unor persoane din instituție. Au promis alte mașini, dar ele nu au mai fost cumpărate”. Nu e de mirare că astfel unii șoferi au ajuns să fie „oameni buni la toate” și să circule în interes de serviciu cu mijloacele de transport în comun sau chiar cu mașinile personale. 

Surse care au dorit să își păstreze anonimatul au mai declarat că dezvăluirile vin pe fondul unei lupte pentru putere în AEP.

Sursa imaginii: libertatea.ro

De sărbătoarea Bunei Vestiri, la Târgoviște, se va desfășura cea de a XIII-a ediție a Marșului pentru Viață.

Acesta este organizat de Asociația Studenților Creștini Ortodocși din România, filiala Dâmbovița și Asociația Studenți pentru Viață, cu sprijinul Arhiepiscopiei Târgoviștei.

Potrivit unui comunicat al Arhiepicopiei Târgoviște, evenimentul va începe la ora 13.00, pe platoul din fața Catedralei Mitropolitane, după care, toți cei prezenți, adică peste 1.500 de tineri, elevi din Târgoviște, studenți ai Universității „Valahia” din Târgoviște și membri ai comitetelor de tineret din parohiile dâmbovițene, alături de preoți, dar și de credincioși, vor pleca în procesiune prin centrul istoric al orașului. La revenirea în fața Catedralei va avea loc un moment de rugăciune.

Organizatorii îi invită ”pe toți cei ce doresc să susțină dreptul inalienabil la viață, mai ales al celor nenăscuți, să participe la acest moment de mărturie a valorilor noastre tradiționale, creștine și românești.”

Și Înaltpreasfințitul Nifon a pregătit un mesaj cu prilejul Marșului pentru Viață de la Târgoviște, din ziua Bunei Vestiri. Iată-l:

Sărbătoarea Bunei Vestiri reprezintă pentru întreaga Creștinătate ziua dedicată celebrării vieții prin excelență și ne descoperă sacralitatea, inviolabilitatea și imensa valoare a existenței umane – darul magnific al lui Dumnezeu la care suntem invitați cu toții să fim colaboratori, susținători și protectori, mergând pe drumul sfințeniei și sprijinind pe toți cei de lângă noi să o facă.

Organizarea Marșului pentru viață cu prilejul sărbătorii Bunei Vestiri reprezintă angajamentul nostru puternic de a ne manifesta pentru viață, mergând pe urmele sfinților, de a susține dreptul inalienabil la existență al ființei umane nenăscute, încă din pântecele matern și de a mărturisi și apăra viața cu orice prilej.

Dreptul la viață ne este dăruit, fiecăruia, de către Creator și nimeni, niciodată, nu are dreptul să-l încalce cumva, ori să-l limiteze sau să îngreuneze respectarea lui! Atunci când nu respectăm dreptul la viață, necinstim pe Cel care îl dăruiește necontenit și ne trădăm vocația de slujitori și apărători ai vieții umane.

Din nefericire, există astăzi numeroase ideologii contra vieții care promovează civilizația morții prin susținerea avortului, a eutanasiei, a experimentelor pe oameni, a traficului de ființe umane, ori a altor asemenea răni ale lumii contemporane, ce duc la distrugerea ființei umane – creația frumoasă și bună a Tatălui ceresc, ori înlesnesc apariția unor legi nefavorabile vieții și demnității umane.

Participând la Marșul pentru viață ne mărturisim credința în Domnul Vieții și ne manifestăm ca susținători ai civilizației iubirii, ai principiilor fundamentale creștine și românești, arătând celor de lângă noi cât de important este să conștientizăm valoarea incomensurabilă a darului vieții, să-l promovăm și să-l apărăm.

Noi, creștinii, suntem apostoli ai vieții, slujitori ai demnității umane și cei ce mărturisim prin cuvânt și prin faptă principiile imuabile ale Evangheliei lui Hristos. De aceea, manifestând în sprijinul vieții, dorim să-i responsabilizăm și pe cei de lângă noi de acest dar minunat al vieții, dar mai cu seamă, pentru a impune factorilor de decizie din comunitățile noastre respectarea și apărarea existenței umane, mai ales sprijinirea copiilor și a familiilor pentru a parcurge cu demnitate drumul vieții.

Cu atât mai mult astăzi, reafirmăm dorința de pace și de bună înțelegere între popoare și comunități, implorând mila lui Dumnezeu pentru grabnica încheiere a războiului de la granițele țării noastre, care seamănă distrugere, suferință și moarte, transformându-se în contra-mărturie a credinței noastre creștine.

Vă binecuvintez pe toți cei care astăzi ați dorit să oferiți o mărturie de credință și de speranță, promovând viața ca dar inefabil al lui Dumnezeu și rog pe Bunul Dumnezeu să vă dăruiască sănătate, pace și bucurie!

† N I F O N,

Arhiepiscop și Mitropolit

Primul praznic împărătesc cu dată schimbătoare din cursul anului bisericesc este Intrarea Mântuitorului în Ierusalim sau Floriile, sărbătorită cu o săptămână înainte de Sfintele Paşti. Această zi amintește de intrarea triumfală a Domnului în Ierusalim, înainte de Pătimirile Sale.

După marea minune a învierii lui Lazăr, oamenii, auzind de venirea lui Iisus, au luat ramuri de finic și au ieșit bucuroși în întâmpinarea Lui, strigând: „Osana întru Cel de Sus! Bine este cuvântat cel ce vine întru numele Domnului”. 

”Intrarea Domnului în Ierusalim ne înfăţişează opoziţia nefirească dintre gândurile omului şi gândurile Domnului, dintre lumescul material şi cerescul spiritual. Poporul Îl întâmpină pe Hristos cu flori, haine aşternute şi osanale, ca pe un împărat lumesc, nădăjduind că va scăpa de regimul de dominaţie străină dar şi că Hristos le va rezolva problemele existenţiale (boli, foamete etc.) aşa cum făcuse anterior, motiv pentru care devenise faimos în epocă.

În schimb, ce vedem? Un Hristos al păcii, care se smereşte pe asin, refuzând imaginea unui războinic biruitor călare pe cal alb. Un Iisus al lacrimilor, care nu se bucură împreună cu oamenii, ci plânge pentru întunecarea spirituală a omenirii. Un Mesia al păcii care, surprinzător, deşi vine de bunăvoie la Răstignire, nu pregetă a condamna comercializarea credinţei şi, nici una, nici două, curăţă de impostură casa de rugăciune a Tatălui ceresc, ce fusese transformată în peşteră de tâlhari de către neguţătorii de credinţă.”, scrie părintele Eugen Tănăsescu pe site-ul Doxologia.ro.

Se obișnuiește ca, astăzi, creștinii să meargă la Sfânta Liturghie. Dupa modelul mulțimii din cetatea Ierusalimului care l-a întâmpinat pe Mântuitorul cu ramuri de finic, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să împartă credincioșilor ramuri de salcie binecuvantate, sfințite de preot. Ramurile de salcie simbolizează biruința asupra morții. Creștinii vor pune acasă crenguțele și florile lângă o icoană. Aceste ramuri au puteri vindecătoare, în vreme de necaz.

În duminica Floriilor, Biserica a rânduit să fie dezlegare la pește. 

În seara acestei duminici, încep deniile din săptămâna Sfintelor Pătimiri.

Tradiții și obiceiuri (sursa: dcnews.ro)

În ziua de Florii, în unele regiuni, în toate casele se coc atâtea pâini de grâu câți membri are familia, dar pâinile variază ca formă și mărime conform vârstei celor din familie. Aceste pâini se împletesc din aluat de grâu cu grijă și se înfrumusețează cu figuri sau cruci tot din același aluat. 

Unele gospodine scot hainele și veșmintele la aer în curte. Acestea se scutură de praf și, în plan simbolic, de rău și de urât.

Tradiția mai spune că, de Florii, mormintele trebuie să fie curățate, stropite cu apă sfințită și împodobite cu flori de primăvară sau ramuri de salcie. Tot în această zi, se fac plăcinte care se dau de pomană săracilor, așa cum a făcut mama lui Lazăr. Nu doar plăcinte se dau astăzi pomană, ci mâncare, în general.

În trecut, tinerele care doreau să se căsătorească își scoteau zestrea afară, la soare, și o împodobeau cu flori. În acest fel, ele se rugau Mântuitorului Iisus să le dea sănătate şi să le aducă ursitul mai repede. De asemenea, fetele își pun și busuioc sub pernă, pentru a deveni mai frumoase și pentru ca în acel an să se mărite.

Superstiții: 

Se spune că așa cum va fi vremea de Florii, așa va fi și de Paște. 

Se mai spune că nu e bine să te speli pe cap de Florii, deoarece vei albi și vei încărunți prematur.

În această zi, nu se muncește, iar masa trebuie să fie întinsă toată ziua. 

Izvorul Tămăduirii se sărbătorește, în fiecare an, în Săptămâna Luminată, în prima vineri de după Paști. Acest praznic este menit să arate rolul Maicii Domnului în lucrarea mântuirii oamenilor. În această zi îl sărbătorim în primul rând pe Hristos Cel Înviat, ca Izvor al vindecărilor și apoi pe Maica Domnului, ca persoană care Îl poartă pe Fiul ei, devenind astfel și ea izvor de tămăduire.

Praznicul Izvorului Tămăduirii și-a luat numele de la minunea săvârșită de Maica Domnului în apropierea Constantinopolului. Astfel, conform tradiției, un înțelept orb care rătăcea prin ținut se întâlnește cu viitorul împărat Leon cel Mare (Tracul), care, plin de blândețe și de bunăvoință, l-a însoțit pe drum. Orbului i s-a făcut sete, dar Leon nu a găsit niciun izvor prin preajmă. O voce îl ghidează către un izvor, îl învață să îi ungă ochii orbului și astfel se înfăptuiește o minune. Orbul care își recăpătase vedere rostește: "Maica Domnului, ești aici! Te-am găsit!", iar Leon a îngenuncheat și a rostit cuvintele: "Am văzut Lumina cea adevărată, pe Maica Preacurată. Aici este izvorul tămăduirilor, fântâna dătătoare de sănătate!". Tot atunci, înțeleptul orb i-a prezis lui Leon că va ajunge curând împărat.

În anul 475, se împlinește profeția și Leon devine împărat. În același an, în apropierea locului în care s-a produs minunea, în vechiul cartier Vlaherne, începe construcția bisericii Izvorul Tămăduirii, care se regăsește și astăzi la Istanbul în forma ei restaurată, împreună cu izvorul tămăduitor.

Tot tradiția arată că, mai târziu, împăratul Justinian (527-565), care suferea de o boală grea, s-a vindecat după ce a băut apă din acest izvor. În semn de mulțumire,  acesta a construit o biserică și mai mare, biserica Macii Domnului din Vlaherne, care în anul 1435 a fost distrusă de turci.

Credincioşii care merg la Istanbul se pot închina în biserica Izvorul Tămăduirii. Actuala construcţie datează din secolul al XIX-lea, dar la subsolul ei se află un paraclis din secolul al V-lea, unde există până astăzi izvorul cu apa tămăduitoare din trecut.

În epoca bizantină, acest locaș se număra printre cele mai importante ale cetății. Fiecare viitoare împărăteasă care venea în Constantinopol se întâlnea cu viitorul împărat bizantin în Biserica Izvorul Tămăduirii.

În ziua de Înălțarea Domnului, împăratul poposea cu barca în portul de la Poarta de Aur și de aici mergea pe jos până la biserică. El era întâmpinat de preoți cu o Sfânta Cruce. La sfârșit, împăratul îl poftea pe patriarh la masă.

Sfințirea apelor în ziua de Izvorul Tămăduirii

Creștinii ortodocși vin în această zi la biserică pentru a lua parte la slujba de sfințire a apei, cunoscută și sub numele de Agheasmă Mică. Cuvântul "agheasmă" (provine din grecescul "aghios") înseamnă sfințire și denumește atât apa sfințită, cât și slujba pentru sfințirea ei.  Slujba are loc  în biserici şi uneori la fântâni şi izvoare. În unele zone din ţară, preoţii merg şi stropesc casele credincioşilor cu această apă sfinţită.

Agheasma sfințită de Izvorul Tămăduirii se păstrează peste an și este folosită în caz de boli sau necazuri, pentru a aduce alinare și binecuvântare.

În prejma multor mănăstiri şi schituri se află izvoare şi fântâni tămăduitoare, între care şi la Mănăstirea Nucet din judeţul Dâmboviţa. Mai sunt cunoscute pentru fântânile de leac Mănăstirea Ghighiu, Mănăstirea Dervent, Mănăstirea Horăicioara, Mănăstirea Prislop.

Izvorul Tămăduirii - Tradiţii şi obiceiuri

În ziua de Izvorul Tămăduirii, tinerii adolescenţi din anumite zone ale ţării, obişnuiau să facă legământul juvenil - în casă, în grădini sau în jurul unui copac înflorit. Persoanele „legate”, verii, surorile, fraţii, fraţii de cruce, se întâlneau anual sau după căsătorie, la Rusalii. După încheierea legământului, ei se comportau unii faţă de ceilalţi ca adevăraţi fraţi şi surori.

În tradiţia populară, se crede că bolnavii care respectă ritualul şi beau apă sfinţită din ziua praznicului, dimineaţa, înainte de micul dejun, se înzdrăvenesc. De asemenea, cu Aghiasma Mică se stropesc toate camerele din casă.

Se mai spune în popor că, în această zi, apele sunt mai zgomotoase şi mai zbuciumate. De aceea, zgomotul apei îi ajută pe fântânari să găsească mai uşor o sursă de apă. 

Femeile nu trebuie să spele, să calce sau să croiască îmbrăcăminte, pentru că se spune că lucrul făcut în ziua sfântă nu va fi de folos şi nu va fi terminat niciodată. 

Tot în această zi, gospodarii aruncă apă sfinţită peste vitele de povară, pentru ca ele să fie sănătoase şi să lucreze cu spor la muncile agricole. Se stropesc cu apă sfinţită în ziua praznicului şi grădinile şi livezile, pentru a fi un an rodnic. Totodată, oamenii cred că acest ritual protejează recoltele de distrugerile provocate de grindină.

 Tot printre cei care cred în superstiţii, se spune că dacă cineva are curajul să lase, în ziua de Izvorul Tămăduirii, o cană ori un vas cu apă sub un nuc sau un soc, şi găseşte mai târziu pământ la fundul acelui vas, însemnă că nu mai are multe zile de trăit. 

 Rugăciune către Maica Domnului de Izvorul Tămăduirii

 Preacurată, preanevinovată, preamilostivă, prealăudată, pururea Fecioară Născătoare de Dumnezeu Mărie, izvor al dumnezeieștii tămăduiri, grabnic ascultătoare și eliberatoare, apărătoare nebiruită a creștinilor, mijlocitoare statornică către făcătorul, nădejdea, acoperământul și ajutorul celor ce aleargă la tine, îți cer dumnezeiască ta înțelegere. Nimeni din cei ce au venit la tine nu a ieșit afară lepădat, curată Fecioară Născătoare de Dumnezeu, ci, cerând harul, a primit darul cererilor celor de folos.
Și noi, păcătoșii și nevrednicii robii tăi, intrând cu nevrednicie în preacurata ta casă, în această sfântă mânăstire, alergăm către ține, scăparea noastră, apărătoarea noastră, nădejdea, acoperământul, ajutorul nostru, iar tu, că Maica noastră duhovnicească, preaiubitoare și preamilostivă asculți cererile noastre.
În aceste zile viclene, când, după cum profetul David zicea, cel cuvios pe pământ nu mai este și tot omul este mincinos, iar cei ce fac binele au pierit, căci până la unul cu toții s-au sfârșit; când a fugit dragostea celor mulți, pentru că s-a înmulțit fărădelegea, credința s-a micșorat și după cuvântul de Dumnezeu propovăduitorului Pavel, gură lui Hristos, oamenii au devenit – unii mai mult, iar alții mai puțin – iubitori de sine, iubitori de argint, înșelători, trufași, hulitori, nemulțumitori, neștiutori, neînfrânați, neiubitori de bine, trădători, iubitori de plăcere, având doar chip de evlavie și nu și lucrare a acesteia; deci în această stare de plâns a oamenilor din această generație vicleană și păcătoasă, a găsit prilej potrivit începătorul întunericului, adâncul urâciunii, șarpele cel din vechime, stricatul, vicleanul și prearăul diavol ca să-și arunce toate puterile lui, toate oștile lui, toți slujitorii lui văzuți și nevăzuți asupra Bisericii Ortodoxe, asupra preacuratei și nenuntitei mirese a lui Hristos, ca fiarele cele sălbatice urlând și ca lupii cei sălbatici apucând și sfâșiind și împrăștiind oile. Iar cei rânduiți de Domnul pentru a se îngriji și a păzi oile, cu puține excepții, s-au făcut ajutători ai stăpânului întunericului, îngrijindu-se cum să predea turma lupilor celor eretici. Alții, văzându-i pe lupi apucând și sfâșiind oile, fiind năimiți, au fugit și au lăsat oile, iar corabia bisericii, din cauza vânturilor celor puternice și a valurilor celor furioase, a multelor războaie văzute și nevăzute, dinăuntru sau dinafară, este în pericol să se scufunde.
Maică noastră duhovnicească, izvorule al tămăduirilor, noi cei mici, cei păcătoși, cei nevrednici robi ai tăi și fii ai tăi duhovnicești, mădularele cuvântătoare ale turmei lui Hristos, ale acestei alese a Lui Biserici Ortodoxe, ca niște bolnavi și neputincioși, cu frică de a nu fi sfâșiați de lupii cei turbați, ca niște oameni cu puțină credință, neputând să ne împotrivim mâniei valurilor sălbatice ale ereticilor, scăpăm cu pocăință și cu lacrimi la ajutorul tău cel nebiruit și la acoperământul tău cel tare. Întinde, Stăpână, acoperământul tău cel tare și ocrotește-ne pe noi, fiii tăi, sub acoperământul aripilor milostivirii tale și al dragostei tale de maică și păzește-ne de încornorații cei nevăzuți, care caută să ne sfâșie pe noi. Păzește și mănăstirea ta și fiii tăi de toată erezia cea deșartă, de toată rătăcirea și de orice alt rău. Mijlocește către Fiul tău și Dumnezeul nostru pentru iertarea păcatelor noastre, pentru luminarea sufletelor și a cugetelor noastre, pentru călăuzirea pe calea adevărului, pentru întărirea noastră în adevărata credință ortodoxă și pentru predaniile cele apostolice și patristice. Ține-ne pe noi în dragostea cea adevărată și curată către această și către aproapele nostru, întărește-ne pe noi în tine, spre mărturisirea și spre lupta virtuții și descoperă-ne nouă voia lui Dumnezeu cea preabună, cea desăvârșită.
Mijlocește către Fiul tău să-i lumineze pe arhierei, să se pocăiască, să se spovedească, să fie apărătorii viteji ai canoanelor și predaniilor apostolice și patristice, și nu înșelători și călcători ai acestora. Să-i lumineze pe mai-marii țării acesteia că să lase necuviința, certurile dintre ei și ambițiile politice, să se înțeleagă, să se împace cu mai-marii bisericii, căci unde sunt trufiile, ambițiile și luptele, acolo este toată stricăciunea. Să îi unească pe toți întru una sfânta, sobornicească și apostolească biserică, într-o singură credință, într-un botez, precum ne-au predanisit de Dumnezeu purtătorii Părinți la cele șapte sfinte sinoade ecumenice. Să ne ierte și să ne mântuiască pe noi toți după marea și bogata Sa milă și să ne învrednicească de bună pocăință, de sfârșit bun și de Împărăția cerurilor. Amin. 

(surse: pravila.ro, agerpres.ro)

Prima zi de post aspru a noului an este Ajunul Bobotezei, din data de 5 ianuarie. Credincioșii încearcă să se abțină de la mâncarea de dulce, de la băuturi alcoolice și, în general, de la orice le face plăcere, iar unii se abțin de la a mânca și de la a bea o zi întreagă. Acest efort este făcut ca o formă de purificare înainte de a lua, pe nemâncate, Agheasma Mare ce se va săvârși în ziua următoare, la Bobotează.

Potrivit tradiției, Ajunul Bobotezei este ziua în care preoții merg din casă în casă pentru a oferi binecuvântare și a stropi gospodăriile cu agheasmă, iar cei care nu îi vor primi nu vor avea parte de belșug în noul an.

Multe tradiții specifice Ajunului Bobotezei sunt considerate acum superstiții.

De exemplu, există obiceiul ca fetele nemăritate să ia o rămurică din mănunchiul de busuioc cu care preotul stropește și să o pună sub pernă, pentru a-și visa ursitul. O tradiție veche spune că fetele tinere și femeile necăsătorite puneau busuioc la streașina casei, iar dacă a doua zi îl găseau plin de chiciură, însemna că se vor mărita cu un băiat bogat.

În unele zone ale țării, în ajunul Bobotezei, se spune că, pentru a-şi visa alesul, fetele trebuie să mănânce o turtă frământată doar cu 9 degete din 8 linguri de făină şi o lingură de sare şi să-şi lege pe inelar un fir roşu de mătase.

În Ajun de Bobotează e bine să nu te cerți cu nimeni, să nu blestemi, să nu bârfești și să nu faci fapte rele pentru a avea liniște și pace tot anul.  Tot din bătrâni se mai spune că în Ajun de Bobotează este bine să ne împăcăm cu cei din jur, dacă am avut dispute, pentru a pune început bun anului. 

Un obicei străvechi prevede să nu speli și chiar să eviți îmbăierea timp de 8 zile după Bobotează. Explicația ar fi aceea că apele sunt purificate și binecuvântate în această perioadă. Totuși, preoții spun că această tradiție nu are niciun temei.

Tot în ajunul Bobotezei 2024, ortodocșii de rit vechi se pregătesc pentru Crăciunul pe rit vechi, care se sărbătorește pe 7 ianuarie, în aceeași zi cu Sfântul Ion.