cultura
,,Îmbucură-te, om bun!”, concert de colinde
Comunitatea Liderilor și Antreprenorilor Români Ortodocși - CLARO împreună cu Primaria Municipiului Târgoviște si Cinema Independenta vă invită cu bucurie, în data de 3 Decembrie, începând cu ora 19:00, la Concertul de colinde tradiționale ,,Îmbucură-te, om bun!”, care va avea loc la Cinema Independența (Str. Libertății, nr. 2-2C) din Târgoviște.
Concertul va fi susținut de colindători veseloși - tineri din Organizația Tinerii din Ziua de Azi.
Aceștia, îmbrăcați în straie de sărbătoare, ne aduc obiceiul tradițional de colindat, așa cum era el odinioară: cu ceată de colindători formată din feciori și fete, condusă de un vornic, purtând cu ei Icoana Nașterii Domnului și steagul de colindă, colindând, chiuind, închinând, și urând de bine și sănătate gazdelor.
Colindătorii ne vor pune la suflet colinde dintre cele mai vechi și frumoase, găsite în lada de zestre a țăranului român și salvate din negura uitării! Repertoriul este ales pe sprânceană, din fondul arhaic de colinde ale poporului nostru, conținând: zîcală de drum, colinde de poartă sau intrare, Colinda ai Mare, colinde de Gazdă, colinde profesionale, colinde cu diferite tematici (Bogatul și săracul, A postitorilor etc.), colinde de pețit (căci colindatul era un prilej de întâlnire și cunoaștere a tinerilor), colinde de pricină (care pricinuiesc amuzamentul celor care colindă și al celor colindați), mulțumita pentru darurile primite și colindă de ieșire.
Așa cum spun și versurile de colindă:
,, Ia-n te scoală, Gazdă bună,
Că nu-i vremea de dormit,
Că-i vremea de-mpodobit.
Că ne vinu-și junii buni,
Junii buni colindători.
Da hoi Doamne cum mi-ș vinu,
Cum mi-ș vinu de frumos,
De frumos, de cuvios,
Că-i drag Domnul cu dânșii,
Că-i tăt ceartă și-i tăt învață,
Cum să meargă mai frumos,
Mai frumos, mai cuvios.”
colindătorii nu vin singuri, ci îl aduc pe Dumnezeu în casele și sufletele gazdelor, vestind prin versuri de colind, urări și strigături, Bucuria Nașterii Domnului.
Vă invităm să fim împreună gazde pentru colindătorii noștri, să ne deschidem mintea și sufletele, pentru a le primi colinda și prin aceasta pe Dumnezeu!
Prin acest eveniment, susținem și promovam valorile emblematice românești, printre care și obiceiurile și tradițiile poporului nostru. Dintre acestea, cel mai la sufletul românilor este obiceiul de colindat. Să ne bucurăm deci împreună!
Intrarea este gratuită!
Vă așteptăm cu mare drag!
cultură
Filmul Moromeții 3, în avanpremieră la Cinema Independența Târgoviște
Cel mai așteptat film al anului, Moromeții 3 se vede în avanpremieră la Cinema Independența Târgoviște, vineri, 25 octombrie, ora 19, în prezența regizorului Stere Gulea.
Bilete online și la casa de bilete - https://www.cinema-independenta.ro/film/Morometii-3--1-413
Scenariul filmului este unul original, semnat de Stere Gulea, care s-a inspirat din numeroase însemnări ale lui Marin Preda în jurnalele sale, dar şi din arhivele istorice despre perioada respectivă.
Citeşte întreaga ştire: „Moromeții 3” intră în cinematografele din România începând cu 22 noiembrie. Filmul lui Stere Gulea va beneficia de un turneu prin 50 de orașe
Anul 1954 îl pune pe Niculae Moromete la încercare: iubirea tumultoasă cu o femeie măritată, criza de conștiință politică și pierderea încrederii în breasla literară îl copleșesc. Apariția providențială în viața lui a unei tinere poete îi oferă o cale de ieșire din dilemele profesionale și personale, inspirându-l să publice romanul Moromeții.
Regia: Stere Gulea
Distribuție: Horațiu Mălăele, Alex Călin, Olimpia Melinte, Mara Bugarin, Răzvan Vasilescu, Iulian Postelnicu, Cătălin Herlo, Dana Dogaru, Cuzin Toma, Ana Ciontea Laurențiu Bănescu, Conrad Mericoffer, Ioan Andrei Ionescu, Andreea Bibiri, Ilinca Hărnuț, Dorina Chiriac Cu participarea extraordinară a Oanei Pellea.
O producție Libra Films
Scenariul: Stere Gulea
Imaginea: Vivi Drăgan Vasile
Producători: Oana Bujgoi Giurgiu, Tudor Giurgiu
Trailerul oficial poate fi urmărit online: https://bit.ly/Morometii3
cultură
Romanța, din nou vedetă! Crizantema de Aur înflorește în octombrie
În perioada 17-19 octombrie 2024, se va desfăşura în municipiul Târgovişte, sub patronajul Comisiei Naţionale a României pentru UNESCO, cea de-a 57-a ediţie a Festivalului Naţional de Interpretare şi Creaţie a Romanţei „Crizantema de Aur”, cel mai longeviv festival muzical din România, organizat neîntrerupt din anul 1968 la Târgoviște, cu scopul promovării Romanței – gen muzical de patrimoniu al culturii naţionale.
TEMA EDIȚIEI A 57-a: „ROMANȚA ROMÂNEASCĂ – TRADIȚIE ȘI IDENTITATE”, își propune celebrarea tradiției și a valorilor identitare românești slujite de Romanța românească. Gen muzical de patrimoniu al culturii naționale, dedicat promovării poeziei românești, a limbii române literare și a spiritului unionist, Romanța românească este purtătoare de DOR, DRAGOSTE, SPERANȚĂ, CREDINȚĂ, virtuți creștine care definesc spiritualitatea românească.
Organizatorii ediţiei a 57-a: Primăria şi Consiliul Local Municipal Târgovişte, Consiliul Judeţean Dâmboviţa, Centrul Judeţean de Cultură Dâmboviţa, Teatrul „Tony Bulandra” din Târgovişte, în colaborare cu Ministerul Culturii, Uniunea Compozitorilor şi Muzicologilor din România și cu Uniunea Muzicienilor din Moldova. Direcția artistică a festivalului este asigurată de Asociația Culturală „Cetatea Romanței” Târgoviște.
Evenimentul se va desfăşura la Cinematograful „Independența” din Târgovişte.
Concertele vor începe în fiecare seară la ora 18.00 și vor fi transmise integral în direct de TVR 2 și TVR Craiova. Seara de Gală va fi transmisă în direct și de Radio România Antena Satelor.
SINTEZA PROGRAMULUI FESTIVALULUI „CRIZANTEMA DE AUR”, ediția a 57-a
– Festivalul Naţional de Romanţe „Crizantema de Aur”, ediţia a 57-a, va fi transmis integral în direct pe postul TVR 2 și TVR Craiova, în perioada 17-19 octombrie 2024, în fiecare seară, începând cu ora 18.00. Postul Radio România „Antena Satelor” va transmite în direct Seara de Gală din 19 octombrie 2024, începând cu ora 18.00.
– Ediţia a 57-a a Festivalului „Crizantema de Aur” va fi structurată astfel:
a) Concursul de interpretare – Joi, 17 octombrie 2024 și Vineri, 18 octombrie 2024;
b) Concursul de creaţie – Vineri, 18 octombrie 2024;
c) Gala laureaților – Sâmbătă, 19 octombrie 2024;
d) Microrecitaluri „Petale de crizantemă” susținute de laureați ai concursului de interpretare
e) Concertul „La Izvoarele Romanței” – Joi, 17 octombrie 2024;
f) Concertul „Suflet de Romanță” – Sâmbătă, 19 octombrie 2024;
g) Medalioane omagiale dedicate compozitorilor Eugen Doga, Constantin Rusnac (Republica Moldova), Henry Mălineanu, Titel Popovici, Vasile Veselovski, Dan Mizrahy, Elly Roman, Paraschiv Oprea, Dan Stoian, precum și pentru compozitori din Bucovina – Dumitru Caulea și Luminița Demianic;
h) In memoriam „Mari voci ale Romanței, comemorări: Cristian Vasile (50 ani †); Ileana Sărăroiu (45 ani †), Emil Gavriș (35 ani †), Nicu Stoenescu (35 ani †); Dorina Drăghici (30 ani †);
Mia Braia (25 ani †); Alexandru Grozuță (25 ani †); Rodica Bujor (110 ani de la naștere †).
– Concursul de Interpretare: participă 18 concurenţi, selecţionaţi în urma a șase preselecţii regionale și a unei preselecții internaționale online, realizate în perioada 15 mai – 30 iunie 2024;
– Concursul de Creaţie: participă 13 creatori cu romanţe în primă audiţie, selecționate în urma preselecţiei naţionale realizate la 28 iunie 2024, în colaborare cu Uniunea Compozitorilor și Muzicologilor din România, cu Uniunea Muzicienilor din Moldova și cu Societatea Muzicienilor Români „Armonia” din Cernăuți – Ucraina;
Notă: În festival participă concurenți și mari artiști de romanță românească din România, Republica Moldova, Germania, Austria, Ucraina, alături de prestigioși laureați ai festivalului.
– Prezentatori: Alexandra Velniciuc şi Octavian Ursulescu; Eda Marcus și Silviu Biriș.
Co-producător: TVR – transmisiune integrală ÎN DIRECT pe TVR 2 și TVR Craiova.
Director artistic: Alina Mavrodin Vasiliu.
Biletele se vor pune în vânzare la casa de bilete a Cinematografului Independența din Târgoviște, str. Libertății nr. 2-2C, telefonul casei de bilete: 0374.871.823; WhatsApp: 0749.253.935; Programul de lucru al casei de bilete: Marți – Duminică: 10:00 – 19:00.
cultură
„Nocturna bibliotecilor: Noaptea detectivilor de carte”, la Biblioteca Județeană Dâmbovița
Vineri, 27 septembrie 2024, începând cu orele 18.00, Biblioteca Judeţeană „I. H. Rădulescu” Dâmboviţa vă invită la ”Nocturna bibliotecilor: Noaptea detectivilor de carte” - mistere literare, rezolvare de enigme, incursiuni în lumea romanelor polițiste.
Evenimentul cultural anual de activare nocturnă a bibliotecilor este inițiat de Asociația Națională a Bibliotecarilor și Bibliotecilor Publice din România (ANBPR), cu participarea bibliotecilor publice din România.
PROGRAM:
Ora 18:00
Povestea dorințelor: Misterul tabloului fermecat / Ioana-Alina Ristea
lansare de carte
Detectivi pe note
moment muzical oferit de Cătălina Maria Rebeca și Popescu Rebeca Ioana
(Locație: Sala de conferințe)
Ora 18.30
Micii polițiști
atelier creativ și educativ destinat copiilor
(Locație: Sala de conferințe)
Ora 18.30
Treasure hunt
o incursiune în tainele bibliotecii
Ora 20.00
Simbolul pierdut
seară de carte și film pentru iubitorii de mister
(Locație: Secția Periodice)
Ora 21.00
PoliceQuiz
interogatoriu bazat pe literatura romanelor polițiste
(Locație: Sala de conferințe)
Ora 21.30
Anchetă muzicală
karaoke
(Locație: Sala de conferințe)
Dress code 007!
cultură
Stagiunea 2024-2025, sub semnul curajului! Vineri, 13 septembrie, târgoviștenii merg iar la teatru!
Vineri, 13 septembrie, se deschide noua stagiune a Teatrului „Tony Bulandra” din Târgoviște cu spectacolul „Frumos e în septembrie la Veneția”.
Printre surprizele pregătite de echipă în această stagiune se numără și un proiect îndrăzneț, intitulat „Hamlet liber”, o coproducție România – Coreea de Sud – Republica Moldova. Avanpremiera acestei piese va avea loc în data de 27 septembrie, la Târgoviște, iar premiera la Teatrul Fără Nume din Chișinău.
Proiectul este cofinanțat de Institutul Cultural Român, prin Programul Cantemir – program de finanțare pentru proiecte culturale destinate mediului internațional.
Regizorul și scenograful spectacolului, Mihai Constantin Ranin, a devoalat o parte din viziunea sa asupra textului și a spațiului de joc, pe care și-l dorește labirintic, dar și intimist, spectacolul urmând să se joace într-un spațiu acvatic, imersiv, se arată într-un comunicat postat pe site-ul instituției. Principalele coordonate ale concepției regizorale sunt „acțiune și emoție” în construirea „unei societăți tehnologizate, dar care vrea să-și păstreze tradiția”. Costumele vor urmări o linie simplă, cea a esteticii asiatice, se vor folosi holograme, dar nu va lipsi nici realismul din momentele de lupte scenice pregătite de Claudiu Trandafir, actor și maestru Aikido. Universul sonor va fi realizat de compozitorul Cătălin Crețu, profesor universitar la Universitatea Națională de Muzică București.
cultură
Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”, în acest weekend, la Găești
În perioada 16-18 august 2024, la Găești, are loc cea de-a VI-a ediție a Festivalului Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”.
Proiect cultural finanțat de Ministerul Culturii, Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir” a devenit deja o tradiție și transformă anual orașul Găești într-un pol cultural în care un public numeros se bucură de spectacole de muzică clasică, pop simfonice, recitaluri, de un regal folcloric, precum și de momente inedite cu invitați surpriză.
Printre artiștii internaționali invitați în această ediție se află: Andrea GRIMINELLI – Italia, Elia CMIRAL – SUA, Nedyalko NEDYALKOV – Bulgaria, Aydin YAVAȘ -Turcia, Kim JUHYEONG - Coreea de Sud, Vasile IOVU – Artist al poporului din Republica Moldova, Igor PODGOREANU – Republica Moldova, Edgar MUENALA – Ecuador și Jong SOO JUNG - Coreea de Sud.
Pe scena Festivalului Internațional de Nai “Gheorghe Zamfir” ediția a VI-a , vor susține momente artistice de neuitat, excepționalii interpreți români: Ovidiu BARTEȘ, Trei Tenori Ieșeni, Rodica Gabriela ANGHELESCU, Cezar CAZANOI, Ion DRĂGAN, Radu NECHIFOR, Claudia DIACONU IORDACHE, Elina DINCĂ VELICA, Alexandru PAL, Roxana RECHE, Maria ROTARU, Ruxandra PITULICE, Gheorghe RIZEA, Flavius TINICĂ, Vlad SPATARIU, Roxana GOIA, Gabriela ARDUSĂTAN, Cristian TOTPATI, Cosmin BĂDIȚĂ, Daniela GHIȚĂ, Maria Mădălina LUPU, Dan Dumitru CREȚU, Darius DOBRINESCU, Ionuț CÎRSTEA și Alexandra PETRICĂ.
Amfitrioană a celor două concerte de pe scena din Parcul Central va fi îndrăgita prezentatoare Iuliana TUDOR.
Artiștii invitați vor fi acompaniați de Orchestra folclorică “Lăutarii” din Chișinău, condusă de Maestrul Nicolae BOTGROS și de Orchestra Simfonică Muntenia, sub bagheta Maeștrilor dirijori Daniel JINGA și Tiberiu Dragoș OPREA. Momente unice de folclor autentic vor fi prezentate de artiștii profesioniști ai ANSAMBLULUI FOLCLORIC PROFESIONIST CINDRELUL – JUNII SIBIULUI și de GRUPUL DE TULNICĂRESE DIN APUSENI.
Accesul publicului în Parcul Central din Găești, la evenimentele din 17 si 18 august 2024, va fi gratuit.
cultură
„Povestea iei”, la Muzeul de Artă din Târgoviște
Ziua Universală a Iei este marcată de Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte prin expoziția etnografică „Povestea iei”, organizată la Muzeul de Artă din Târgoviște. În cadrul expunerii vor fi prezentate ii autentice din județul Dâmbovița (Runcu, Voinești, Pucioasa, Mesteacăn, Moreni, Târgoviște, Pietroșița), dar și din alte zone etnografice.
Iată câteva informații oferite de Consiliului Județean Dâmbovița referitor la această expoziție:
„Anul acesta, pe lângă obiectele din patrimoniul muzeului târgoviștean, expoziția va fi completată cu o parte din piesele donate de domnul Savu Cristian Florian, respectiv covoare tradiționale muntenești de o valoare deosebită.
În anul 2013, în data de 24 iunie, odată cu sărbătoarea de Sânziene, a fost marcată pentru prima dată „Ziua universală a iei”, Institutul Cultural Român din New York inaugurând seria evenimentelor reunite sub genericul „La blouse roumaine", comunitatea online cu același nume propunând „ia” ca brand de țară. Evenimentul a devenit global, fiind sărbătorit în peste 50 de țări de pe șase continente.
Ia face parte din costumul popular românesc din cele mai vechi timpuri, iar rădăcinile sale își au originea în portul tracilor, geților și dacilor.
Costumul popular femeiesc din Dâmbovița aparține zonei etnografice a Munteniei, unde predomină fota ca element reprezentativ, compus din: ie (cămașă scurtă, decorată cu broderii), poale sau fustă (piesă care îmbracă corpul de la talie în jos, având la partea inferioară același model ca al iei), fota (parte componentă a costumului popular de formă dreptunghiulară, bogat ornamentă, care se petrece în jurul corpului, peste poale sau purtată fără poale), bete (cingătoare îngustă și lungă), maramă (acoperă capul), opinci (încălțăminte realizate din piele, încrețite pe margini, care se strâng pe picior cu ajutorul nojițelor). Costumul popular bărbătesc specific zonei Dâmbovița, este format din: cămașă populară bărbătescă, ițari (pantaloni strâmți pe picior), căciulă și opinci.
Toate piesele expuse sunt realizate din pânză de bumbac, mătase și cânepă. Decorul iilor este foarte variat, compus din motive geometrice și florale stilizate, aplicate pe mâneci și pe față, cu altiță, râuri sau placă.
Cusute și croșetate manual, folosind diferite fire și materiale decorative (fir de bumbac, fir de mătase, fir metalic auriu, fir metalic argintiu, mărgele și paiete), iile își păstrează unicitatea din cele mai vechi timpuri.
Purtată din vechime atât de femeile simple, cât și de cele mai importante femei din istoria României (Regina Maria, Regina Elisabeta, Maria Tănase, Martha Bibescu), ia reprezintă elementul de unitate al tuturor românilor.”
Expoziția va putea fi vizitată până la 28 iunie 2024, la Muzeul de Artă, Calea Domnească, nr. 185, de marți până duminică, între orele 9:00 – 17:00.
cultură
Parada Babel aduce scurte întreruperi ale circulației la Târgoviște. Nu rata dansul vertical!
Festivalul Internațional al Artelor Spectacolului BABEL, organizat de Teatrul Municipal Tony Bulandra, ajuns la cea de a XII-a ediție, se desfăşoară în perioada 10-16 iunie 2024.
Așa cum organizatorii festivalului v-au obișnuit, prima zi de festival trezește la viață străzile orașului prin Parada Babel, animată de artificieri, motocicliști, mașini ale festivalului, voluntari, participanți din diferite colțuri ale lumii, reuniți într-un periplu al prieteniei.
Luni, 10 iunie, începând cu 21:30, Parada va porni pe traseul Parcul Chindia (Teatrul de Vară) – Calea Domnească – Bulevardul Mircea cel Bătrân – Str. Poet Grigore Alexandrescu (între sensul giratoriu și intersecția dintre strada Poet Grigore Alexandrescu și Bulevardul Libertății).
Parada se va opri la Casa Sindicatelor, pe care, de la ora 22:00, se va desfășura primul spectacol de dans vertical al trupei Il Posto Vertical Dance & Marco Castelli Small Ensemble din Italia, al doilea fiind în ziua următoare, de la ora 21:30.
Pentru toate aceste momente artistice, circulața rutieră va fi oprită astfel:
• În data de 10 iunie, pe strada Poet Grigore Alexandrescu, între orele 21:15 și 23:00 (Bld. Mircea cel Bătrân la intersecție cu Strada Poet Grigore Alexandrescu) pentru Paradă și pentru primul spectacol de dans vertical;
• În data de 11 iunie, pe strada Poet Grigore Alexandrescu, între orele 21:15 și 22:15 (Bld. Mircea cel Bătrân la intersecție cu Strada Poet Grigore Alexandrescu) pentru al doilea spectacol de dans vertical.
cultură
Naistul Gheorghe Zamfir a fost desemnat cetățean de onoare al judetului Dâmbovița
Binecunoscutul naist Gheorghe Zamfir a fost desemnat cetăţean de onoare al judeţului Dâmboviţa, marți, la şedinţa festivă a Consiliului Județean Dâmboviţa de la Palatul Brâncovenesc Potlogi. Președintele CJD, Corneliu Ștefan, a spus despre artist că este un ambasador al județului, cu un talent extraordinar și cu o capacitate unică a de a transmite emoție, amintind și despre faptul că Zamfir a fost primul cântăreț la nai care a înregistrat un album solo. Născut la Găeşti, Gheorghe Zamfir a realizat un muzeu în localitatea natală, care îi poartă numele, și a pus bazele Festivalului Internaţional de Nai de la Găeşti.
În perioada 31 mai - 13 iunie au loc Zilele Judeţului Dâmboviţa, care marchează 512 ani de atestare documentară a judeţului.
cultură
Poetul Gheorghe Tomozei, omagiat la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni
Duminică, 2 iunie 2024, la ora 14:00, la Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni, va avea loc vernisajul expoziției „Gheorghe TOMOZEI (1936 - 1997) - UN POET SUAV ANAPODA”.
Într-un comunicat al Consiliului Județean Dâmbovița, se arată că deschiderea expoziției, cu prilejul Zilelor Județului Dâmbovița, este un omagiu adus eseistului și traducătorului român, opera sa poetică însumând peste 40 de volume de poezie, printre care și cărți de versuri pentru copii.
Scurtă biografie a scriitorului Gheorghe Tomozei:
„S-a născut la 29 aprilie 1936 la leagănul caritabil „Sfânta Ecaterina” din București, unde se adăpostise mama lui, Franța Stăncescu, femeie singură și curajoasă, plecată de la familia ei argeșeană ca să își apere pruncul, într-o vreme cu multe prejudecăți și opreliști. Botezat prin voia destinului chiar de marea actriță Maria Filotti, micul Gheorghe va crește în sărăcie deplină în vremea războiului și va face prima clasă sub bombe, în 1943, la școala primară din strada Mașina de Pâine (București). În 1945, Franța Stăncescu, luată de nevastă de un domn Tomozei, care îi va da și numele viitorului poet - înfiindu-l, se refugiază cu mica ei familie la Târgoviște, unde Gheorghe va urma școala primară și, mai, apoi liceul.
La Târgoviște avea să fie selecționat pentru talentul lui precoce și năvalnic, și va fi trimis la „Școala de literatură Mihai Eminescu”, unde îi va avea colegi, printre alții, pe Nicolae Labiș, Lucian Raicu, Aurel Covaci, Alexandru Andrițoiu, Doina Sălăjan, Florin Mugur și mulți alții.
Devenit mai apoi redactor la diferite publicații culturale, Gheorghe Tomozei va avea o carieră literară foarte densă, prolifică, publicând peste 65 de cărți de poezie, amintiri, note și restituiri. Va îngriji opera și edițiile unor confrați, va traduce și va publica sute de articole în ziarele și revistele vremii, parte din ele în rubrici fixe precum „Filigran”, „Desene pe asfalt”, „Grafitti” și „Oracol”.
Va lega prietenii mitice cu colegi de generație precum aceea cu Nichita Stănescu, căruia îi va dedica multe pagini și un fascinant „Album memorial”.
Despre cărțile lui aveau să se scrie sute de articole semnate de toți criticii importanți ai vremii. A călătorit și-a urmat șirul pasiunilor de bibliofil, numismat, pasionat de literatură veche și de istorie.
Cărți precum „Miradoniz” și „Dacă treci râul Selenei”, dedicate copilăriei și tinereții lui Eminescu, au încântat generații de tineri. A legat prietenii trainice, a scris până în ultimele clipe, stingându-se la doar 60 de ani, tocmai revenit dintr-o călătorie literară în care îl comemorase pe marele lui prieten, Nichita Stănescu.
Prezență vie în viața culturală românească, Gheorghe Tomozei a trăit întru poezie cu pasiune și s-a stins înainte de a apuca să fie bătrân (31 martie 1997), cu toate că, în tinerețe, el și prietenul său, Nichita, se chemau tandru cu apelativul „bătrâne”... Cum ei nu au apucat vârsta senectuții, ne rămâne nouă, celor de după ei, datoria de-a le păstra amintirea, opera, surâsul, fascinanta făptură întruchipată în pagină de literatură.” (Text oferit de doamna Cleopatra Lorințiu.)
Evenimentul este organizat cu sprijinul doamnei Cleopatra Lorințiu și al domnului Ionuț Vulpescu.
cultură
Lumea Copiilor, expoziție de artă dedicată copiilor de ieri și de azi
În cadrul manifestărilor dedicate „Zilelor Județului Dâmbovița”, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă invite, în perioada 1 iunie - 31 august 2024, la Muzeul de Istorie, să vizitați expoziția dedicată copiilor de ieri și de azi - „Lumea Copiilor”.
Potrivit unui comunicat al Consiliului Județean Dâmbovița, expoziția reunește lucrări de grafică, pictură și sculptură din colecțiile Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște și stă sub semnul reprezentărilor diferite de la un artist la altul ale chipului de copil. Dacă în cazul artiștilor Gheorghe Petrașcu și Gabriel Popescu lucrările expuse prezintă chipurile dragi ale copiilor și nepoților acestora, în cazul lui Nicolae Tonitza, Atanase Demian, Aurel Jiquidi, Corneliu Marinescu și mai ales în cel al lui Bob Bulgaru, chipurile de copii prezentate sunt cele ale cunoștințelor și prietenilor care îi înconjurau.
Astfel, Gheorghe Petrașcu îi reprezintă pe Iorguță - așa cum îl alinta pe fiul său, Gheorghe (mai târziu cunoscut sub numele de alint Pichi) - și pe nepoata Adine (Adriana, fiica fratelui său, Vasile); gravorul Gabriel Popescu are desene în peniță, care îi reprezintă pe doi dintre copii săi, Gabriel și Marta Popescu.
Cazul artistului interbelic Bob (Gheorghe) Bulgaru, influențat de arta renascentistă, în special de chipurile angelice ale lui Rafael, reprezintă numeroase capete și portrete de copii, dintre care unele ale căror identități sunt cunoscute (Delia Poenaru, Alexandru Starck, Titi Vasiliu, Pussy, Mioara de la Râu Alb), precum și numeroase capete de expresie („Portret de fetiță cu pălărie”, „Portret de fetiță cu cosițe aurii”, „Portret de fetiță cu fundă albastră”), realizate pe calc fie în creion sau cărbune, fie în ulei, cu o expresivitate remarcabilă, surprinzând carnația și inocența copilăriei.
Pe lângă aceste portrete și capete de expresie ale unor copii de scriitori, jurnaliști și artiști, se regăsesc și portretele Prinților Elisabeta și Ioan Matei-Cantacuzino, realizate la mijlocul secolului al XIX-lea de Ludovic Arnold, precum și lucrarea „Fete în grădină”, o acuarelă semnată Nicolae Grant. Copilăria, în concepția artiștilor, nu înseamnă doar portretizarea copiilor, ci și a activităților și preocupărilor acestora: joaca cu animale („Scenă cu gâște și copii la Gura Vulcănii” - Gabriel Popescu, „Motan dormind” - Gheorghe Petrașcu), jucăriile și animatorii („Natură moartă cu păpușă” - Lucia Demetriade Bălăcescu, „Arlechin și balerină” - Iosif Iser), învățătura („Prima literă” - Corina Angheluță-Beiu).
Lucrările, în stiluri și tehnici artistice dintre cele mai variate, sunt completate de fotografii de epocă (Petrașcu cu cei doi copii ai săi, Mariana și Pichi, copii de diferite vârste și din medii sociale diferite: premiant, copii în costume populare ori în rochițe de dantelă etc.).
cultură
De neratat! „Nomen est Omen. Epocile lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu”
În cadrul manifestărilor culturale prilejuite de Zilele Județului Dâmbovița, Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște anunță deschiderea expoziției Nomen est omen. Epocile lui Matei Basarab și Constantin Brâncoveanu. Vernisajul va avea loc vineri, 31 mai 2024, ora 12.00, la Muzeul de Istorie. Expoziția va rămâne deschisă până la 31 august 2024.
Manifestarea expozițională este rodul colaborării cu Muzeul Județean Argeș și își propune să aducă în prim-plan câteva aspecte definitorii ale celor două nume emblematice de domni ai Țării Românești: Matei Basarab (1632-1654) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Iată restul comunicatului emis de Compartimentul Imagine, Relații Externe al Consiliului Județean Dâmbovița:
„De altfel, comemorăm 370 de ani de la trecerea la cele veșnice a lui Matei Basarab, la Curtea Domnească de la Târgoviște, în Duminica Mironosițelor (9 aprilie 1654). Același an marchează și o predare de destin domnesc, căci curtea de la Brâncoveni (județul Romanați, azi Olt) se bucura de nașterea pruncului Constantin, viitorul domn Constantin Basarab Brâncoveanu.
Expoziția pune în valoare obiecte clasate în tezaurul național, precum „Evanghelia învățătoare”, tipărită prin grija lui Matei Basarab la mănăstirea Dealu în 1644, acum exact 380 de ani. De asemenea, poate fi admirat un exemplar al „Bibliei de la București” prima ediție integrală în limba română a textului Sfintei Scripturi, realizată în timpul domnilor Șerban Cantacuzino (1678-1688) și Constantin Brâncoveanu (1688-1714).
Numeroase obiecte de podoabă, monede, talgere și documente poartă amprenta secolului XVII și a celor doi domni al căror nume le-a imprimat destine atât de semnificative. Născuți la Brâncoveni, ajunși conducători ai Țării Românești după cariere îndelungate, fiecare dintre cei doi ia decizia de a reface reședința domnească de la Târgoviște, cele două domnii însemnând și ultimele etape înfloritoare din lunga istorie voievodală a Târgoviștei.
Sunt prezentate artefacte descoperite la Curtea Domnească de la Târgoviște, la mănăstirea Negru Vodă din Câmpulung, la reședința boierilor din Cepari (județul Argeș), la Băjești, la curțile lui Mareș Băjescu, dar și în bisericile lui Udriște Năsturel, Dimitrie Buzinca, la Biserica Roșie, la Simuleasa, Sf Nicolae-Andronești etc. Destinul a înlănțuit pe vecie cele două spirite luminate, numeroasele biserici ridicate sau refăcute de Matei Basarab au trecut în grija lui Constantin Brâncoveanu și celor doi le datorăm dăinuirea unui număr mare de lăcașuri de cult până în zilele noastre.
În final, tot în 2024, se împlinesc 310 ani de la sfârșitul tragic al vieții lui Constantin Brâncoveanu, al fiilor săi și al sfetnicului Ianache Văcărescu, prilej de aducere aminte a sensului profund al vieții creștinești, acela de mărturisitori.”
cultură
„Doamne ale artei românești”, expoziție la Palatul Brâncovenesc Potlogi
Expoziția cuprinde o parte din istoria artei românești scrisă cu sudoarea, lupta și talentul unor artiste din întreaga țară, unele dintre acestea reprezentante ale feminismului cultural românesc, iar altele rămase necunoscute. Lucrări realizate de acestea se regăsesc sporadic în colecția de artă românească și sunt înregistrate încă de la începutul constituirii primelor colecții ale muzeului dâmbovițean, în prima jumătate a secolului trecut, ca donații ori achiziții.
Lucrările de gravură, grafică ori pictură prezente în expoziție au fost realizate între 1892 și 1970, cu rafinament și stil de nume importante rămase în istoria artei românești precum: Cecilia Cuțescu Storck (pictor monumentalist), Olga Greceanu (pictor monumentalist), Lucia Demetriade Bălăcescu (pictor și grafician), Elena Popea (pictor), Eugenia Filotti Atanasiu (pictor), Nina Arbore (pictor și grafician), Micaela Eleutheriade (pictor), Tanți Iliescu Mihăilescu (grafician și pictor), Milița Petrașcu (sculptor și pictor), Magdalena Rădulescu (pictor și artist decorator), Mariana Petrașcu (pictor și grafician), Lucia Cosmescu (pictor), Zipser Katharina (pictor) și a unor nume aparținând secolului al XIX-lea care, deși au rezonanța unor mari familii boierești, sunt necunoscute (exemplu Ana Maghieru).
Deschiderea oficială a expoziției va fi marți, 4 iunie 2024, la ora 11:00, la etajul Palatului Brâncovenesc Potlogi.
Expoziția va fi deschisă pentru vizitare până pe 4 iulie 2024, la etajul Palatului Brâncovenesc Potlogi, de marți – duminică, între orele 9:00 – 17:00.
Vă aşteptăm cu drag!
Compartimentul Imagine, Relații Externe al Consiliului Județean Dâmbovița
cultură
Expoziție despre Serviciul Sanitar, la Casa Atelier Gravor „Gabriel Popescu” din Vulcana – Pandele
Comemorarea în anul 2024 de către Biserica Ortodoxă Română a tuturor Sfinților tămăduitori fără de arginți este un moment favorabil de apreciere a celor care îi îngrijesc pe cei bolnavi la casele lor sau în spitale, dar și de omagiere a tuturor celor care în trecut au făcut acest lucru.
În acest context, Consiliul Județean Dâmbovița, prin Complexul Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște vă invită sâmbătă, 1 iunie 2024, ora 17:00, la vernisajul expoziției „Serviciul Sanitar” la Vulcana Pandele. Începuturi. Evenimentul face parte din cadrul manifestărilor dedicate „Zilelor Județului Dâmbovița”.
Cu dragoste, recunoaștere și apreciere, celebrăm prin această expoziție eroii discreți, dar indispensabili, ai „Serviciului Sanitar”, medici, oficianți sanitari, moașe, dar și femeile pricepute ale satului deținătoare ale unor cunoștințe ce țin de medicina tradițională.
Alegerea temei expoziției nu este întâmplătoare. Dispensarul comunal ridicat în primul deceniu al secolului al XX-lea, precum și biserica din satul Vulcana-Pandele au fost construite pe terenuri donate de familia doctorului George Kiriazi, medic personal și prieten al domnitorului Alexandru Ioan Cuza, iar primul medic din comună este fratele artistului Gabriel Popescu, doctorul Nicolae Popescu-Vulcana.
Evenimentul aduce în actualitate pagini din istoria comunei și valorifică patrimoniul Complexului Național Muzeal „Curtea Domnească” Târgoviște. Mulțumim localnicilor pentru amabilitatea de a ne pune la dispoziție fotografii, documente, informații și instrumente medicale.
Vă așteptăm cu drag!
Compartimentul Imagine, Relații Externe al Consiliului Județean Dâmbovița
cultură
Noaptea Muzeelor - 18 mai 2024
Sâmbătă, 18 mai 2024, va avea loc cea de-a XX-a ediţie a evenimentului cultural „Noaptea Muzeelor”, prilej cu care publicul e invitat să viziteze – gratuit – atât expoziţiile permanente ale muzeelor, cât şi pe cele temporare:
- expoziția „ReNaștere și Rânduială”, deschisă la Muzeul de Istorie din Târgoviște;
- expoziția de cahle „Cavaleri de Târgoviște” – Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești;
- expoziția de pictură comparată „Tema”, semnată de pictorii Horea Paștina și Cristian Dițoiu, deschisă la Muzeul de Artă din Târgoviște;
- expoziția de pictură „Atestat”, ce cuprinde lucrările elevilor clasei a XII-a din cadrul Liceului de Arte „Bălașa Doamna”, aflată la Muzeul de Istorie din Târgoviște.
Muzeele din cadrul Complexului Naţional Muzeal „Curtea Domnească” Târgovişte, deschise cu ocazia acestui eveniment, sunt:
- Ansamblul Monumental „Curtea Domnească”. Din motive de siguranță pentru public, accesul în Turnul Chindiei nu va fi permis.
- Muzeul Tiparului şi al Cărţii Vechi Românești
- Muzeul de Artă
- Muzeul de Istorie
- Muzeul Evoluției Omului şi Tehnologiei în Paleolitic
- Casa-Atelier „Gheorghe Petraşcu”
- Muzeul „Vasile Blendea”
- Muzeul „Casa Romanţei”
- Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni
Intervalul orar pentru vizitare gratuită este: 18:00 – 24:00.
cultură
Teatrul „Tony Bulandra” caută voluntari sociabili și pasionați pentru Festivalul Babel 2024
Teatrul „Tony Bulandra” Târgoviște este în căutarea unor voluntari pentru Festivalul Babel 2024. Iată mesajul postat pe pagina de Facebook a teatrului:
„Festivalul Babel își (re)cheamă voluntarii la înrolare. Cei care au mai fost știu că voi, voluntarii, sunteți primii care întrețin spiritul BABEL prin dedicarea, zâmbetele și energia voastră. Ce veți face? De toate, dar, în primul rând, veți intra în culisele teatrului de unde vă veți putea bucura de spectacole din toate colțurile lumii. Avem nevoie de tineri sociabili, pasionați, care cunosc limbi străine, cât mai străine!”.
Perioada de înscriere: 13 – 19 mai 2024
Perioada voluntariatului: 20 mai – 17 iunie 2024
Vârsta minimă: 15 ani
Formular de înscriere -> https://forms.gle/Nsos4UFj6zW67Lee6
Festivalul Internațional al Artelor Spectacolului B.A.B.E.L. va avea loc în perioada 10-16 iunie 2024. Tema din acest an este„Conexiuni”.
Câteva dintre teatrele invitate să performeze în cadrul festivalului au fost deja dezvăluite. Este vorba despre:
• Odin Teatret - Danemarca, 16 iunie
• imPerfect Dancers Company - Italia, 13 iunie
• usaginingen - Japonia, 12 iunie
• Alytus City Theatre - Lituania, 10 iunie
• Saebyuk Theater Company - Coreea de Sud, 15 iunie
În curând, va fi prezentat programul complet al festivalului.
Site Content
Peste 900.000 de români își sărbătoresc astăzi onomastica. Obiceiuri și tradiții de Sf. Gheorghe
Cei care poartă nume ca Gheorghe, Gheorghița, Ghiță, George, Georgeta, Georgiana, Geta, Gina, Gelu, Geo, Gică, Gherghina, Iordache își serbează astăzi ziua onomastică. Peste 900.000 de români se află în această situație. Dintre aceștia, peste 700.000 sunt bărbați si peste 180.000 femei.
Din totalul româncelor, peste 130.00 poartă numele de Georgeta, alte peste 33.000 – Gheorghița sau Ghiorghița și peste 14.000 – Geta, în timp ce peste 500 femei poartă numele de Ghita.
La bărbați, numele Gheorghe, Ghiorghe se regăsește în peste 550.000 dintre cazuri, George – peste 140.000, Gheorghișa, Ghiorghița – peste 24.00, iar peste 4.800 de români poartă numele Ghiță.
Potrivit cimec.ro, ”în legendele populare, Sf. Gheorghe este considerat a fi "străjer al timpului", alături de Sf. Dumitru. Dumnezeu le încredinţează cheile vremii şi aceştia pot închide sau deschide vremea, după purtarea oamenilor. Sf. Gheorghe şi Sf. Dumitru sunt reprezentaţi călare: Sf. Gheorghe, când aleargă pe calul său, face iarba şi copacii să înverzească, deschide pământul şi aduce primăvara, iar Sf. Dumitru aduce frigul, zăpada şi iarna. Între ei ar exista un legământ pe viaţă şi pe moarte: dacă pădurea nu este înfrunzită pe data de 23 aprilie, Sâmedru îl omoară pe Sângiorz. Aceeaşi soartă o va avea şi Sâmedru dacă de ziua lui, 26 octombrie, Sângiorzul va găsi frunze pe arbori.
Una dintre reprezentările grafice cele mai frecvente ale Sf. Gheorghe este aceea de "omorâtor al balaurului", ilustrând legendele în care se povesteşte că acesta ucide un balaur care ameninţa o cetate sau, în alte variante, o scorpie care mânca prunci și copii dintr-un sat.
În credinţele populare româneşti, Sf. Gheorghe e numit "capul primăverii", despre acesta se spune că poate învinge vrăjitoarele sau că poate să le zădărnicească actele magice, poate arăta celor aleşi comorile. Tot el este chezaşul tuturor tocmelilor şi patronul tinerilor şi al armoniei familiale.”
Credinţe şi superstiţii
• Oamenii se scaldă, înainte de răsăritul soarelui, într-o apă curgătoare, spre a fi sănătoşi tot anul şi pentru spălarea tuturor relelor.
• Busuiocul semănat înainte de răsăritul oarelui e bun pentru cinste: cel care se spală cu rouă de pe el, este cinstitde toată lumea.
• La Sf. Gheorghe se cântăresc oamenii pentru a fi sănătoşi tot anul şi pentru a se proteja de farmece.
• Cine doarme în această zi, acela ia somnul mieilor şi tot anul e somnoros.
• La Sân-Georgiu ies preoţii şi poporul cu crucea în câmp şi fac rugăciuni pentru ploaie şi mană în câmp.
• Gunoiul adunat în ziua de Sf. Gheorghe se pune la rădăcina pomilor, ca să rodească bine.
• Dacă la Sân-Georgiu e zi de post (sec), atunci tot anul este la vite lapte slab (nemănos).
• În această zi se adună de pe câmp tot felul de buruieni de leac, care se păstrează peste an.
• Dacă în ziua de Sf. Gheorghe va fi rouă multă ori va fi pâclă, e semn de an bogat.
• Dacă la Sân-Georgiu e ploaie - se face grâu şi fân.
· De Sfântul Gheorghe, sătenii se băteau cu urzici peste trup, pentru a fi iuți, sănătoși și harnici de-a lungul anului. La fel, cine alerga dimineața devreme, înainte de răsărit, putea fi sigur că va fi vioi până în următoarea zi de Sângeorz.
